Subiectul trenurilor de mare viteză revine constant în prim-plan în ultimii 12 ani și s-a discutat inclusiv despre o linie rapidă București – Cluj-Napoca – Budapesta.

Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc a declarat, marţi, la Câmpia Turzii, că România are deja un studiu de fezabilitate făcut pentru tronsonul CFR Oradea-Episcopia Bihor-Cluj.

Guvernul Ungariei a alocat cele peste 3 milioane de euro necesare pentru realizarea studiului de fezabilitate al trenului de mare viteză Budapesta – Cluj-Napoca – București.

Orașele Cluj, Oradea, Arad și Timișoara şi-au unit forțele în ”Patrulaterala Vestului”, pentru a pune la cale proiecte ce pot obține finanțări europene. Primarii s-au săturat să stea cu mâna întinsă de la București, fără a primi nimic.

Guvernul a adoptat joi o hotărâre prin care se aprobă 8 obiective de investiţii strategice care urmează să fie pregătite şi atribuite în parteneriat public-privat de către Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză, pe lângă alte 13 proiecte care au fost deja aprobate.

Ministrul Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior al Ungariei, Péter Szijjártó, a declarat joi, într-o conferinţă de presă la Târgu Mureş, că există posibilitatea construirii unei căi ferate de mare viteză între Cluj-Napoca şi Budapesta.

Cei 620 de km dintre Madrid şi Barcelona sunt parcurşi în două ore şi jumătate cu trenul, în timp ce la noi, o călătorie pe o distanţă atât de mare poate dura 15 ore.

Compania de infrastructură feroviară (CIF) din Bulgaria lucrează la un proiect pentru o linie de cale ferată de mare viteză între oraşele Varna, pe litoralul Mării Negre, şi Bucureşti.