UDMR nu renunţă la descentralizare şi vrea drepturi sporite pentru minorităţi. Formaţiunea doreşte inclusiv modificarea Constituţiei astfel încât comunitatea maghiară să fie recunoscută drept element constitutiv al statului.

Primarul municipiului Cluj-Napoca Emil Boc a anunţat în 7 aprilie că vor fi amplasate plăcuţe multilingve la intrarea în oraş, dar şi în limba latină. Deși Primăria avea obligația să monteze acele plăcuțe încă din martie 2002, se pare că amplasarea acestora nu va avea loc imediat.

O delegaţie UDMR, condusă de preşedintele Kelemen Hunor, a participat la Congresul PPE din Malta, unde a cerut sprijin, printre altele, pentru iniţiativa privind extinderea folosirii limbii materne, prin reducerea pragului de populaţie de la 20% la 10% pentru aplicarea prevederilor legale.

Anna Horvath şi-a dat demisia marţi din funcţia de viceprimar al municipiului Cluj-Napoca în plenul Consiliului Local. Cu toate că pe ordinea de zi a şedinţei se afla un proiect de hotărâre privind alegerea unui nou viceprimar, nicio formaţiune politică nu a făcut propuneri.

Recenta acuzaţie formulată de reprezentanţii UDMR, referitoare la sancţionarea a patru persoane în cadrul acţiunilor organizate pentru "Ziua Maghiarilor de Pretutindeni", este "cel puţin bizară, dacă nu chiar paradoxală", susţin reprezentanţii Jandarmeriei.

Patru persoane, între care şi liderul organizaţiei Cluj-Napoca a PPMT, care au afişat steaguri cu stema Transilvaniei la ceremoniile organizate miercuri la Cluj de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, au fost amendate cu 1.500 de lei de către Jandarmerie, pentru că nu ar fi respectat o decizie a organizatorilor în acest sens.

Ziua Maghiarilor de Pretutindeni a fost sărbătorită miercuri la prânz în centrul Clujului, iar reprezentanţii UDMR au solicitat din nou Primăriei amplasarea de plăcuţe multilingve la intrările în oraş. Primarul Emil Boc nu a fost prezent însă la eveniment.

Uniunea Democrată a Maghiarilor din România solicită printr-un proiect de lege ca ziua de 15 martie să fie declarată sărbătoare a comunităţii maghiare din România, urmând să se acorde angajaţilor maghiari o zi liberă, pentru a participa la manifestări, dar şi să se poată organiza evenimente finanţate din bugetele locale, în localităţile în care trăiesc persoane aparţinând acestei comunităţi.