Ce are coronavirusul cu dezindustralizarea României, vă veţi întreba? Se pare că are, pentru că din cauză că s-au închis fabrici care produceau măşti şi echipamente de protecţie, dezinfectanţi şi vaccinuri, România nu-şi poate asigura stocuri necesare de astfel de produse decât apelând la importuri - fapt arhicunoscut de altfel, după aderarea de UE România a devenit importator net de echipamente medicale, medicamente şi consumabile şi exportator masiv de personal medical calificat.
La începutul lunii aprilie, Ministrul Sănătăţii anunţa că a semnat procedura pentru achiziţia urgentă a vaccinului împotriva rujeolei. “Urgent” şi “cât de curând” au rămas doar vorbe goale. Vaccinurile încă lipsesc.
În plină epidemie de rujeolă, stocurile de vaccin sunt inexistente la Cluj de trei luni. Din luna septembrie 2016 şi până în prezent, în România s-au înregistrat 4.025 de cazuri de rujeolă, dintre care 18 decese.
Clujeanul Molnar Geza, unul dintre cei mai mari virusologi şi specialişti în epidemiologie şi sănătate publică din România, s-a retras anul trecut din activitate după o impresionantă carieră de 45 de ani.
Criza vaccinurilor din România se adânceşte. Peste 30 de mii de copii au rămas neimunizaţi împotriva unor boli care pot deveni grave, iar autorităţile încă nu au soluţii.
În România vor deveni obligatorii opt vaccinuri administrate împotriva unor boli care pot produce complicaţii grave la copii sau chiar moartea. Proiectul legii vaccinării precizează şi amenzile aplicate în cazul nerespectării acestei obligativităţi şi cine sunt cei vizaţi de amenzi. Proiectul, care urmează să fie pus în dezbatere publică, apare pe fondul scăderii în ultimul an cu 19% a acoperirii vaccinale în Bucureşti. Crize similare ale vaccinării au apărut şi în Ucraina, Franţa, Spania sau Germania, unde au murit copii din cauza unor boli 100% prevenibile prin vaccinare.
