Actualitate

Ce pericole ascunde obezitatea, o problemă de sănătate publică

<p><img src="documente/stories/2012/03_martie/20/05-doctor nadim al hajjar _sc_04.jpg" border="0" style="float: left; margin: 2px 5px;" />Doctorul Nadim Al Hajjar (foto), medic primar chirurg la Institutul Regional de Gastroenterologie şi Hepatologie Prof Dr Octavian Fodor Cluj vorbeşte în numărul de astăzi despre obezitate.</p>

Obezitatea, definită drept o condiţie patologică caracterizată prin acumularea excesivă de ţesut gras în organism, a devenit în ultimii ani o importantă problemă de sănătate publică, în primul rând datorită impactului socio-economic uriaş pe care îl exercită, prin prevalenţa sa ridicată, costurile sale şi impactul asupra stării de sănătate. Organizaţia Mondială a Sănătăţii apreciază că obezitatea ca problemă de sănătate publică va înlocui în curând alte condiţii patologice care alterează starea de sănătate a populaţiei, precum subnutriţia şi bolile infecţioase.

De ce trebuie făcute precizări clare despre obezitate

Despre obezitate se vorbeşte mult, atât de către specialişti cât şi de către cei mai puţin avizaţi, aflaţi înafara sau la graniţa domeniului medical. În acest context, fără a avea pretenţia unei acoperiri integrale a subiectului, consider că trebuie făcute o serie de precizări legate de obezitate, precizări care să se constituie într-o adevărată sistematizare a detaliilor legate de această afecţiune, detalii care să fie pe deplin accesibile publicului larg.

Cum aflăm dacă suntem sau nu obezi

Obezitatea este o condiţie patologică caracterizată prin acumularea excesivă a grăsimii în organism, cu potenţial de afectare a stării de sănătate a populaţiei şi de reducere a speranţei de viaţă. Indicele de masă corporală, utilizat cel mai frecvent pentru cuantificarea obezităţii (greutatea în kilograme/înălţimea în metri²) defineşte obezitatea când depăşeşte ca valoare 30 kg/m².

Obezitatea, principala cauză de mortalitatea care poate fi prevenită

Cauzată în marea majoritate a cazurilor de combinaţia între un aport alimentar excesiv şi lipsa activităţii fizice, obezitatea este reponsabilă de creşterea posibilităţii apariţiei unor boli precum bolile cardiace, diabetul zaharat de tip II, apneea obstructivă de somn, osteoartrita şi unele cancere. La ora actuală, obezitatea reprezintă principala cauză de mortalitate care poate fi prevenită. Cu toate acestea, prevalenţa ei la copii şi adulţi este în continuă creştere.

Obezitatea este de trei feluri

Cea mai utilizată clasificare a obezităţii este cea în funcţie de indicele de masă corporală (IMC) care se calculează astfel: greutatea în kg/înălţimea în m². Astfel, un om este considerat subponderal dacă are IMC între 4 şi 17,9. O persoană cu IMC între 18 şi 24,9 este normală, iar cei care au IMC între 25 şi 29,9 sunt predispuşi la obezitate. O persoană cu un IMC între 30 şi 34,9 suferă de obezitate de gradul I, iar o persoană cu IMC între 35 şi 39,9 are obezitate de gradul II. Se poate vorbi despre obezitate de gradul III în cazul celor care au IMC peste 40.

Între specialişti nu există o unanimitate în ceea ce priveşte clasificarea obezităţii, însă clasificarea de mai sus este cel mai des utilizată.

Ce boli aduce cu sine obezitatea

Studiile din literatura de specialitate au ajuns la concluzia că, în medie, obezitatea reduce speranţa de viaţă cu 6 ani. La un indice de masă corporală de 30-35, speranţa de viaţă scade cu 4 ani, iar la un  indice de masă corporală de peste 40, speranţa de viaţă scade cu până la 10 ani.

Obezitatea influenţează starea de sănătate prin favorizarea apariţiei unui spectru foarte larg de afecţiuni. Astfel, obezitatea favorizează amorsarea patologiei cardio-vasculare severe: boala ischemică cardiacă, angina pectorală, infarctul miocardic acut, hipertensiune arterială, tromboză venoasă profundă, embolia pulmonară.

Dintre condiţiile dermatologice favorizate de obezitate fac parte: vergeturile, limfedemul, celulita, hirsutismul, intertrigo.

Obezitatea afectează şi statusului endocrinologic al individului şi sistemul reproductiv, ducând la apariţia diabetului zaharat, a sindromului de ovar polichistic, a tulburărilor menstruale, a infertilităţii, a complicaţiilor în timpul sarcinii şi a morţii fetale intrauterine.

Cancere cauzate de obezitate

Obezitatea favorizează apariţia unor cancere (ovarian, mamar, esofagian, colorectal, hepatic, pancreatic, gastric, endometrial, cervical, prostatic, renal).

Prin impactul social intens, obezitatea induce depresie, in special la femei şi stigmatizare socială.

Problemele respiratorii ale obezilor sunt foarte frecvente: apnee obstructivă de somn, probleme de hipoventilaţie, astm bronşic, risc crescut de complicaţii în cursul intervenţiilor chirurgicale în anestezie generală.

Guta, osteoartrita şi problemele de mobilitate sunt foarte frecvente la obezi.

Disfuncţiile erectile, incontinenţa urinară, insuficienţa renală cronică şi hipogonadismul sunt şi ele foarte frecvente la pacienţii obezi.

Care sunt cauzele obezităţii?

Dacă discutăm despre obezitate la nivel individual, aceasta este consecinţa, în marea majoritate a cazurilor a combinaţiei între excesul alimentar şi lipsa activităţii fizice. La nivel populaţional însă, pot fi incriminaţi o serie de factori care contribuie la apariţia obezităţii.

Dieta, cauză a obezităţii

Se consideră că creşterea numărului total de calorii consumate pe zi este responsabilă de apariţia obezităţii. S-a constatat o creştere a numărului de calorii consumate pe zi în ultimele decenii în marea majoritate a zonelor globului. Majoritatea excesului caloric provine dintr-un consum crescut de carbohidraţi şi mai puţin dintr-un consum excesiv de grăsimi. Principalele surse de carbohidraţi în exces sunt reprezentate de băuturile dulci. Observaţia directă şi măsurătorile calorimetrice au constatat că obezii au tendinţa de a sub-raporta consumul caloric zilnic.

Atenţie la sedentarism şi timpul petrecut la TV

Stilul de viaţă sedentar joacă un rol cheie în apariţia obezităţii. Tendinţa generală a populaţiei este spre reducerea timpului alocat exerciţiilor fizice. Atât în cazul copiilor, cât şi al adulţilor, studiile din literatura de specialitate au demonstrat că durata crescută a  intervalului de timp petrecut în faţa televizorului creşte riscul apariţiei obezităţii.

Factorii genetici contribuie la apariţia obezităţii

Obezitatea este rezultatul acţiunii combinate a factorilor genetici şi a factorilor de mediu. Caracteristicile genetice ale obezităţii sunt încă în curs de definitivare, obezitatea apărând în cursul unor sindroame genetice precum sindromul Prader-Willi, sindromul Cohen etc. Studiile canalizate pe modelul de transmitere ereditară a predispoziţiei spre obezitate au arătat că aproximativ 80% din copiii a doi părinţi obezi vor prezenta obezitate.

Afecţiunile psihiatrice pot cauza obezitate

O serie de afecţiuni psihiatrice şi medicamentele utilizate în tratamentul lor pot cauza obezitate. Unele afecţiuni medicale, precum hipotiroidismul, sindromul Cushing, deficienţele de hormon de creştere pot cauza obezitate. Consumul unor medicamente precum contraceptivele orale, insulina, preparatele de sulfoniluree, antidepresivele, steroizii, unele medicamente antipsihotice pot, de asemenea cauza obezitate.

Factorii infecţioşi

Studiile au demonstrat diferenţa calitativă între flora intestinală a obezilor şi flora indivizilor cu greutate normală, ceea ce poate influenţa potenţialul metabolic al acestora.Unele virusuri par să fie incriminate în ultima perioadă în apariţia obezităţii.

Citiți pe monitorulcj.ro

Urmăriţi monitorulcj.ro în data de 27 martie pentru a afla alte informaţii interesante despre obezitatate: rolul dietei, mişcării şi medicaţiei în obezitate. De asemenea, la adresa redactia@monitorulcj.ro aşteptăm întrebările dumneavoastră legate de alte afecţiuni despre care aţi dori să aflaţi informaţii referitoare la cauze, prevenţie şi tratament. Întrebările dumneavoastră vor fi transmise specialiştilor din medicina clujeană care vor oferi răspunsurile necesare.