Actualitate
Buncărele din Cluj-Napoca „intră în renovare”. Boc: „Să nu intrăm în panică”. În ce stare se află adăposturile?
Se fac pregătiri la buncărele din Cluj-Napoca, în cazul în care va apărea un conflict armat, însă Emil Boc atenționează că nu este momentul să intrăm în panică din această cauză. În ce stare se află adăposturile și ce trebuie schimbat?
În Cluj-Napoca există 161 de buncăre, construite în perioada anilor 1970-1990
În Cluj-Napoca există 161 de buncăre, construite în perioada anilor 1970-1990.
Consilierii locali Adriana Cristian (de la USR) și Anca Ciubăncan (de la PSD) au propus, în cadrul ședinței consiliului local de luni, ca buncărele din Cluj-Napoca să fie pregătite în cazul în care se va ivi un conflict armat pe teritorul României.
Primarul Emil Boc spune că se fac pregătiri la adăposturi, iar fiecare persoană/autoritate competentă se ocupă de verificarea lor, însă atenționează că nu trebuie creată o „stare de panică” doar pentru că se iau măsuri de precauție.
„Pentru situații de urgență, situații de război, le pregătim. Nu vrem să intrăm într-o stare în care să panicăm populația. Nu am intrat acum brutal să facem acțiuni din care să reiasă că mâine e război, că mâine vine bomba, pentru că am produce mai mult prejudiciu decât am rezolva ceva. Cu calm, știm ce avem de făcut - știm ce trebuie să verificăm, știm ce trebuie să punem la dispoziție”, a spus Emil Boc.
Buncărele intră în „renovare”
Astfel, buncărele intră într-un fel de „renovare”. Ele vor fi pregătite pentru situația, „puțin probabilă”, în care vom avea un conflict armat pe teritoriul municipiului Cluj-Napoca.
Emil Boc susține că fiecare adăpost este monitorizat, iar situația se află sub control:
„Știm ce avem de făcut, dar nu vrem să creăm o stare de panică încât să creadă lumea că mâine, doamne ferește, avem probleme cu războiul. Nu avem astfel de probleme, dar avem situația sub control. Fiecare buncăr sau adăpost este monitorizat, se trimit celor care le au în gestionare informațiile necesare să știe ce au de făcut, ca să le poată țină sub control. Nimic nu este mai periculos decât generarea unei stări de panică între cetățeni, care au oricum au o stare de timorare generată de situația de război din Ucraina și trebuie să menținem echilibrul asupra situației.”
În același timp, primarul spune că starea adăposturilor nu a fost o „prioritare majoră” în ultimii 70 de ani, dar se iau măsuri acum:
„Suntem realiști, după 70 de ani de pace n-a fost o prioritate majoră nici a cetățenilor și nici a ISU sau a celor care reprezintă Asociațiile de Proprietari care au primit adăposturile în administrare. S-a considerat că pacea este eternă, dar nu este, vedeți. Oricând poate fi pusă sub semnul întrebării. În același timp, în extrema cealaltă, nu trebuie să intrăm în panică! Asta ar genera mai multe probleme. Calea de mijloc este cea despre care am vorbit mai devreme, de a lua pas cu pas situația și de a îndeplini fiecare obligație legală de către toți cei care au atribuții la asociații de proprietari, la ISU și la Primărie, pentru a pregăti aceste adăposturi, în caz de nevoie. La asta lucrăm în permanență - găsirea echilibrului necesar, astfel încât pe de-o parte să nu alarmăm oamenii, dar în același timp să pregătim ceea ce este necesar, doamne ferește, dacă va fi cazul vreodată în viitor.”
În ce stare se află buncărele?
La mijlocul lunii februarie, monitorulcj.ro a solicitat Primăriei Cluj-Napoca informații în privința adăposturilor și starea acestora.
Deși municipiul Cluj-Napoca are o populație de 336.369 de locuitori, adăposturile de protecție civilă pot să protejeze doar maxim 14.000 de persoane în cazul unui atac aerian. Acest lucru este posibil în contextul în care pentru fiecare persoană în parte se acordă o suprafață de 1 metru pătrat util.
„Fiind la subsolul locuințelor colective prin proiectare s-a alocat 1mp suprafață utilă de persoană, raportat la numărul total de locatari ai blocului. Însumarea la nivelul municipiului a suprafeței utile a acestor adăposturi asigură protecția unui număr de aproximativ 13.000-14.000 persoane”, potrivit Primăriei Cluj-Napoca.
De asemenea, buncărele din Cluj-Napoca „nu prezintă degradări de construcție”, potrivit municipalității, însă la majoritatea sunt necesare noi sisteme de filtroventilație, iluminat și înlocuirea sistemelor sanitare.
„Adăposturile nu prezintă degradări structurale de construcție raportat la destinația pentru care au fost edificate. La marea majoritate este necesară completarea și/sau înlocuirea sistemelor de filtroventilație și iluminat de rezervă pecum și a celor sanitare, urmare a fenomenelor de îmbătrânire și distrugere. Toate adăposturile și instalațiile aferente au o vechime de peste 50 de ani”, se arată în răspunsul Primăriei la solicitarea făcută de monitorulcj.ro.
Sistemul de alarmare a populației, actualizat
Totodată, edilul a evidențiat faptul că sistemul de alarmare a populației, care va fi folosit în cazul unui conflict armat, a fost „actualizat” și acum este electronic și mai modern:
„Există și un proiect pe ordinea de zi, cel cu sirenele. În urma unui studiu făcut în anii anteriori suntem la faza la care promovăm actualizarea și îmbunătățirea sistemului de semnalizare prin sirene al orașului. Trecem la nivelul următor, electronic, modern. A fost pregătit din timp, nu de acum, pentru că la acela s-a lucrat timp de 2 ani de zile. (...) Am modernizat la nivelul tehnologiei secolului în care trăim sistemului de alarmare”, a spus Boc în cadrul ședinței de consiliu.
CITEȘTE ȘI:
