Administrație
Clujul nu e departe de „urbanismul nemțesc”: zone pietonale, parcuri, spații verzi, reducerea poluării
O filmare ironică a unui tânăr clujean face valuri pe social media. Sub titlul „Urbanism german de toată jenă”, el face o comparație între Munchen, Cluj și Florești.
Cluj-Napoca se află de peste un deceniu în plin proces de tranziție spre un oraș modern, european, verde | Foto: municipiul Cluj-Napoca, colaj monitorulcj.ro
„La Munchen, ăștia nu știu urbanism; între blocuri trebuia o parcare, la parter amanet și păcănele…” :)
O filmare ironică a unui tânăr inginer clujean face valuri pe social media. Sub titlul „Urbanism german de toată jenă”, el face, ironic, o comparație între Munchen și orașele românești.
„Maxim cu Floreștiul se compară ăștia”, spune ironic tânărul, într-o filmare realizată într-un complex rezidențial din Munchen, cu spații verzi, fără mașini (vizibile între blocuri, cel mai probabil ascunse în parcarea subterană), dar unde copiii se pot juca în siguranță cu trotinetele.
„N-au minte nemții ăștia!”
„Nemtii ăștia n-au minte. Uite, n-ai unde parca mașinile. În loc să faci aici o parcare pe spațiul ăsta verde (dintre blocuri - n.r.), să ai unde să-ți lași mașina frumos, sau la noi, la Florești, mai băgau două blocuri turn pe locul ăsta bun… Cum să lași așa mare spațiul ăsta verde și aleile astea pietonale, n-ai voie cu mașina, să se plimbe copiii, să se joace copiii și bicicletele?! Da’ cum să faci așa ceva?! Și mai mult, uite, niciun amanet, nicio «păcănea» aici la parter, nicio farmacie… Deci, n-au minte nemtii ăștia”, spune ironic tânărul inginer clujean.
Ironia se întoarce ca un bumerang: A vrut să critice, dar realitatea îl contrazice! Chiar dacă pentru unii ar părea greu de crezut, Clujul nu e departe de „urbanismul nemțesc”.
Clujul nu e departe de „urbanismul nemțesc”: zone pietonale, parcuri, spații verzi, reducerea poluării
Cluj-Napoca se află de peste un deceniu în plin proces de tranziție spre un oraș modern, european, verde, orientat spre nevoile cetățenilor. În Cluj se pune accent pe transportul în comun, pe creșterea spațiilor pietonale și încurajarea călătoriilor cu bicicleta, pe extinderea parcurilor, pe construirea de creșe, grădinițe și școli, pe înfrumusețarea orașului și crearea unui „liveable city” în care locuitorii să aibă un nivel de viață ridicat.
Cluj-Napoca a atras în 2024 peste 420 de milioane de euro fonduri europene pentru creșterea calității vieții. „Obiectivul nostru: un oraș verde, digital și rezilient”, arată primarul Emil Boc.
CITEȘTE ȘI:
Proiectul de amenajare a Parcului Feroviarilor primește recunoaștere internațională. Emil Boc: „Banii europeni ajută la creșterea calității vieții la Cluj”.
„La Cluj-Napoca avem cea mai mare calitate a vieții în România și ne clasăm pe loc fruntaș în Europa. Clujul este cel mai sigur oraș din România și unul dintre cele mai sigure din Europa. Suntem un oraș model de bune practici în Europa. Am reușit să ducem județul Cluj de pe locul 5 în anul 2004 pe locul 1 în România după Capitală. Am atras investiții, iar aceste lucruri se văd în fiecare colț al județului.”, spunea viceprimarul municipiului Cluj-Napoca, Dan Tarcea, anul trecut.
La sfârșitul anului 2023, Cluj-Napoca obținea o mare victorie: recunoașterea eforturilor depuse de autoritățile clujene pentru protejarea mediului, prin acordarea etichetei misiunii UE pentru orașe inteligente și neutre din punct de vedere climatic.
CITEȘTE ȘI:
Cluj-Napoca, în primele 10 orașe din Europa în materie de calitate a vieții. Boc: „Unul dintre cele mai sigure orașe”
Doar alte 9 orașe din Europa mai au acest statut, toate dorind să devină neutre din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2030.
„EU Mission Label” este o recunoaștere a eforturilor orașului de a gândi un plan complex pentru tranziția verde, dar și o validare a acțiunilor și proiectelor pe care municipalitatea clujeană le derulează.
Pietonalizarea străzii Universității: 75 T CO2 mai puțin, echivalent cu plantarea a 1.900 de arbori într-un an
În ianuarie 2024, Comisia de circulație din cadrul Primăriei municipiului Cluj-Napoca a adoptat decizia de pietonalizare a străzilor Mihail Kogălniceanu și Universității.
Peste 5.600 de mașini au fost scoase zilnic din trafic prin această măsură, ceea ce echivalează cu plantarea a peste 1.900 de copaci într-un an sau cu reducerea emisiilor de dioxid de carbon cu peste 75 de tone.
Administrația locală va continua să aplice măsuri de reducere a poluării, pentru un Cluj mai verde și mai sănătos.
Premiu național pentru modernizarea străzii Molnar Piuariu
Conceptul de modernizare și de amenajare a primei străzi smart din România, strada Molnar Piuariu, prezentat pentru prima oară în 2018, în cadrul unei dezbateri publice organizată de Primăria Cluj-Napoca prin Centrul de Inovare și Imaginație Civică (CIIC), a obținut în octombrie 2020 locul I la Bienala Timișoreană de Arhitectură, la categoria „spațiu public”.
„Am demarat la Cluj-Napoca un program ambițios pentru amenajarea mai multor zone de acest fel în fiecare cartier al orașului”, a declarat directorul de Dezvoltare al Primăriei de la acea vreme, Ovidiu Cîmpean, acum deputat.
Patru parcuri modernizate și unul construit de la zero în mai puțin de patru ani
Lucrările de modernizare la Parcul Ştefan cel Mare din Cluj-Napoca, începute în 2022, au continuat și pe parcursul anului următor, dar rezultatul este spectaculos.Proiectul de revitalizare a cuprins o suprafață de peste 1,2 hectare, esplanada și spațiile verzi adiacente clădirii Teatrului Național. Proiectul a inclus și plantarea a 64 arbori pe lângă cei existenți.
Anul 2023 le-a adus clujenilor inaugurarea Parcului Armătura, modernizat după mulți ani: peste 3,2 hectare de spații verzi, 200 de arbori de dimensiuni mari și spații de plimbare și joacă, iar anul următor a fost inaugurat și Parcul Feroviarilor, pe 5,3 hectare, cu peste 550 de arbori mari, după ani buni de paragină și degradare.
La sfârșitul anului 2024 a fost finalizată modernizarea parcului I.L. Caragiale, 1,1 hectare, din zona centrală a Clujului.
Proiectul a adus în plus plantarea a 53 de arbori pe lângă cei existenți, punerea în valoare a patrimoniului arheologic prin expunerea publică a zidului orașului roman Napoca și decopertarea Canalului Morii(acoperit în anii ‘80 cu dale de beton), al doilea curs de apă ca importanță din oraș.
CITEȘTE ȘI:
Zid roman, descoperit pe șantierul din Parcul I.L.Caragiale. Managerul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei: „Niciodată nu a fost dezvelit ca acum”
Parcul Zorilor a fost inaugurat la 1 martie anul trecut. Amenajat de la zero, pe 1,2 hectare, le oferă clujenilor locuri de joacă pentru copii, zonă de recreere pentru seniori, zonă de fitness, zonă de promenadă și piste pentru biciclete.
În plan: cel mai mare parc al orașului, Parcul Est
Viitorul Parc Est, cel mai mare spațiu public verde al orașului se va întinde pe o suprafață de peste 54 de hectare și va cuprinde luciul de apă și malurile Lacului 3 din cartierul Gheorgheni, zona fostei pepiniere a RADP și o porțiune umedă care, alături de o salbă de lacuri, constituie un biotop unic în mediul urban. În viitorul parc ar urma să fie plantați aproape 5.300 de arbori noi.
CITEȘTE ȘI:
Așa va arăta Parcul Est, cel mai mare spațiu verde al Clujului. „Atenție, imagini ce vă pot induce o stare de bine!”
Proiectul prevede și amenajarea de facilități sportive: sală de sport, sală de evenimente, un teren de fotbal cu gazon hibrid, șase terenuri de tenis de câmp pe zgură, trei terenuri de baschet și piste de alergare
Proiectul e într-o întârziere vizibilă, deoarece termenul de finalizare, octombrie 2025, e clar că nu poate fi respectat.
Două baze sportive, în două mari cartiere ale Clujului
Baza sportivă „La Terenuri” din cartierul Mănăștur a fost finalizată în iulie 2022. Pe o suprafață de peste 4,2 hectare, baza sportivă cuprinde facilități cu acces liber pentru recreere, sport și relaxare pentru toate tipurile de public, de la copii la cei vârstnici, atât în aer liber cât și indoor (în sală), cu amenajări și dotări urbane de ultimă generație.
Este a doua mare facilitate publică sportivă din Cluj-Napoca, după baza sportivă din cartierul Gheorgheni, inaugurată în 2016, pe o suprafață de 9,4 hectare.
Floreștiul ia modelul „fratelui mai mare”: parc sportiv, zone de recreere, spații de joacă între blocuri
Noul parc de 4 hectare oferă o gamă variată de activități sportive și dispune de terenuri și piste pentru tenis de câmp, fotbal, baschet, beach, volei, padel, atletism, ciclism, role, Dirt Bike și calisthenics. „Prin acest parc sportiv, Floreștiul devine din ce în ce mai sănătos! Sportul are puterea de a schimba lumea. Sportul inspiră și unește comunități”, a declarat primarul Bogdan Pivariu la inaugurarea parcului sportive, investiție de peste 20 de milioane de euro.
Parcul sportiv nu este prima facilitate de recreere a floreștenilor.
Parcul Poligon din Florești a fost inaugurat în 2020, pe o suprafață totală de peste 15.000 de mp, dintre care 5.000 mp de spații verzi amenajate. Arborii de mari dimensiuni deja existenți în acel spațiu nu au fost tăiați sau afectați în vreun fel de amenajarea spațiilor verzi.
Acestora două li se adaugă cel puțin 10 alte parcuri mici și zone de joacă pentru copii, dintre care multe au fost modernizate în ultimii ani.
Clujul şi-a propus o reducere cu 80% a emisiilor
Ovidiu Cîmpean a explicat că municipiul Cluj-Napoca vrea să realizeze o reducere cu 80% a emisiilor de carbon.
„Doar mijloacele transport electric nepoluant nu sunt suficiente. Trebuie să avem şi benzi dedicate pentru transportul public, piste de biciclete, trotuare mai largi şi culoare pietonale”, a precizat Ovidiu Cîmpean.
Fost director în Primăria Cluj-Napoca și secretar de stat la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Ovidiu Cîmpean a explicat că „oraş de 15 minute” înseamnă că toate cartierele vor avea facilitățile esențiale aproape de casă, pentru ca oamenii să nu fie nevoiți să traverseze orașul pentru a ajunge în parc, la școală sau grădiniță.
Acest concept presupune ca drumurile pe care le facem zilnic la cumpărături, la școală sau la serviciu să fie scurte. Ideea „orașului de 15 minute” are scopul de a-i ajuta pe cetățeni să își satisfacă nevoile de bază mai rapid, folosind mijloace de deplasare „verzi”.
„La Cluj-Napoca am identificat zonele care au nevoie de spaţii verzi sau de locuri de joacă pe baza unui model de deplasare de 5,10 şi 15 minute pe jos, iar strategia noastră urmăreşte să răspundă acestor nevoi. Un aspect asupra căruia doresc să atrag atenţia este că orașele nu trebuie să investească în soluţii care agravează problema, cum ar fi parcările sau pasajele subterane. Extinderea infrastructurii pentru maşini private va face tranziţia la o mobilitate sustenabilă mult mai dificilă în anii următori”, a explicat Ovidiu Cîmpean.
Un susținător al acestui concept este primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc. Edilul a susținut în nenumărate rânduri ca „un oraș verde este un oraș care promovează principiile unei vieți sănătoase”.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
