Administrație
A avut loc dezbaterea pentru obținerea acordului de mediu la Centura Metropolitană. Viceprimarul Tarcea: „Mult a fost, puțin mai este”
A avut loc, joi, dezbaterea publică pe tema obținerii acordului de mediu pentru Centura Metropolitană. Aceasta va reduce timpul petrecut în trafic, dar și poluarea.
Centura Metropolitană, în dezbatere publică. Foto: Prezentare dezbatere publică.
Conform prezentărilor din cadrul dezbaterii, obiectivele principale ale proiectului sunt impactul strategic - conectivitate și accesibiltate regională și un transport durabil prin sustenabilitate, tranziție verde și schimbări climatice.
Totodată, conform proiectului, centura metropolitană va avea conectivitate cu toate drumurile naționale și județene din zona Clujului și va oferi o accesibilitate optimă către toate zonele și funcțiunile majore urbane și metropolitane, cum ar fi Spitalul Regional de Urgență, Spitalul Pediatric Monobloc de Copii, Aeroport, PUZ cartier Sopor ori Parc Indusrial Tetarom 1 (Baciu).
Ca impact, va reduce congestia în trafic în zona metropolitană a Clujului, va reduce timpul de deplasare cu până la 67% (30 min mai puțin) și va reduce nivelul de poluare.
Detalii tehnice ale proiectului:
Centura Metropolitană este în lungime de 42,13 km, bretelele nodurilor rutiere măsoară 26,62 km, iar drumurile de legătură 32,33 km, în total fiind proiectați 101,08 km. De asemenea, centura va avea două benzi pe sens. Viteza cu care se va putea circula este de 60/80/100 km/h. Pe drumurile de legătură se va putea circula cu o viteză între 40 și 80 de km/h.
Totodată, centura metropolitană va dispune de 20 de noduri cu profil denivelat, 156 de structuri (poduri/pasaje/viaducte) în lungime de 22,7 km și 4 tuneluri de 1620 m. Ca și dotări, va avea două parcări de scurtă durată.
Centura Metropolitană, proiect strategic al Clujului
Viceprimarul municipiului Cluj-Napoca Dan Tarcea a declarat în cadrul dezbaterii publice că centura metropolitană reprezintă unul dintre cele mai importante proiecte ale Clujului și că aceasta va aduce o serie de beneficii întregii zone.
„Este o dezbatere în urma căreia cred că vom putea găsi cele mai bune soluții pentru centura metropolitană legate de protecția mediului și de tot ceea ce ține de această componentă. Azi avem în discuție unul dintre proiectele prioritare și stretegice pentru municipiul Cluj-Napoca și zona metropolitană. Odată cu realizarea acestei centuri metropolitane, cu siguranță că partea de mobilitate va fi mult mai bună și cred cu tărie că realizarea centurii va aduce și va avea un efect extraordinar și în reducerea poluării și în crearea unui microsistem și un ecosistem favorabil pentru dezvoltarea ulterioară.
Mult a fost, puțin mai este, am început în anul 2018 această centură metropolitană și acest proiect, am trecut prin foarte multe etape, consultări. Cred că va fi la final un proiect cu care ne vom putea lăuda și un proiect de bune practici la nivelul României. Avem și o mică întârziere, adusă de complexitatea proiectului, de exemplu pistele de biciclete au fost un element care a fost adăugat pe parcurs”, a declarat Tarcea.
Petiție pentru măsuri de protecție a naturii în proiectul centurii
Recent, a fost redactată o petiție, inițiată de activistul clujean Adrian Dohotaru, prin care se cer mai multe măsuri de protecție a naturii în eventualitatea construirii centurii metropolitane.
Prin aceasta, o parte dintre clujeni și asociațiile de mediu solicită autorităților ca pădurile Hoia și Făget să fie protejate cu tuneluri mai lungi decât se prevede acum în proiect.
„Invit clujenii iubitori de natură să semneze petiția acum, întrucât e ultima zi de culegere a semnăturilor, înainte de a fi depusă la autorități”, precizează Dohotaru, în cuprinsul petiției.
Petiția a fost depusă joi, înainte de consultarea publică legată de emiterea acordului de mediu.
„Doresc să subliniez două lucruri: (1) petiția nu este împotriva ideii de centură, ci vizează doar anumite aspecte legate de proiectarea acesteia și (2) distrugerea naturii atrage pe termen lung un cost mult mai mare decât cel al unei abordări corecte, cu respect față de valorile naturale de neînlocuit”, spune Mihai Cuibus, unul dintre inițiatorii petiției.
Inițiatorii cer să nu se taie pădurile
Astfel, societatea civilă solicită să nu se taie zeci de hectare de pădure și să nu se distrugă ecosisteme valoroase cum sunt Situl Natura 2000 ROSCI0146 Pădurea de stejar pufos de la Hoia sau pajiștea cu peri seculari din Baciu.
„Primarul Emil Boc anunța înainte de alegeri că vom circula din 2023 pe centură, dar lucrurile sunt atât de devansate că nici dezbateri reale legate de impactul asupra naturii nu am avut. De exemplu, cele două tuneluri din Făget acopereau doar a șasea parte din zona traversată în pădure, iar la unul dintre ele oricum era rasă toată vegetația la suprafață. Consider că e prea mică zona acoperită de cele două tuneluri”, arată Adrian Dohotaru, președinte al Asociației Societatea Organizată Sustenabil S.O.S.
Inițiatorii și asociațiile susținătoare arată că ultima variantă a proiectului, dacă se va pune în aplicare, înseamnă fragmentarea ireversibilă a ecosistemelor pădurilor Hoia-Baciu și Făget: „Traficul auto intens va genera noxe și zgomot, perturbând ecosistemul care este deja supus unei presiuni antropice mari datorită activităților ilegale de tip: off-road, depozitare de deșeuri, foc și pășunat la ras. Vor fi afectate activitățile de recreere ale iubitorilor de natură, ale celor care vor să se bucure de liniștea pădurii. Vor fi afectate și mai mult rutele de migrație ale animalelor (căprioare, vulpi, păsări, insecte etc.), precum și comportamentele de hrănire și reproducere ale acestora. Nu în ultimul rând, apropierea șoselei de centură (dacă e la suprafață) de zonele împădurite va crește presiunea dezvoltării imobiliare în aceste zone”.
Petiția poate fi semnată AICI.
CITEȘTE ȘI:
