Economie

Speculaţia face legea în afaceri

<p><img src="documente/stories/09_septembrie/27_ziua/07 investitii tabel chart.jpg" border="0" style="float: left; margin: 2px 5px;" />„Trăieşte clipa” a devenit noul slogan în afaceri – puţini afacerişti mai au răbdare până să obţină primul profit şi nu îşi fac planuri pe termen lung.</p>

Investiţiile care aduc profit după o perioadă mai lungă de timp nu reprezintă atractivitate pentru deţinătorii de capital, ca dovadă majoritatea sumelor sunt alocate pentru proiecte de scurtă durată cu rezultate care să vină în scurt timp.

Din păcate, pierderea de pe urma speculaţiilor nu se resimte doar individual, la cei care aleg să investească pe termen scurt capitalul şi îşi reduc sumele în loc să le crească, ci are influenţe asupra economiei naţionale şi implicit asupra cetăţeanului de rând.

Cum ne influentează investiţiile pe termen scurt?

Efectele asupra cetăţenilor sunt atât directe, cât şi indirecte. Consecinţa directă este că investiţiile speculative nu creează, de regulă, producţie şi locuri de muncă, prin urmare se înregistrează o rată mai mare a şomajului.

Efectele negative indirecte, resimţite la nivel naţional, au putut fi observate cel mai bine în perioada de criză economică. “Preponderenţa investiţiilor speculative a dus la anvergura crizei economice de la noi din ţară”, a declarat pentru monitorul Paul Cocioc, conferenţiar universitar al catedrei de Economie Politică, Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor.

De ce a fost amplificată scăderea economică explică Adrian Coroian, vicepreşedinte al Ligii Întreprinzătorului Român. “Fiecare investiţie reprezintă o piesă în puzzle-ul economiei naţionale, iar lipsa pieselor mari – investiţiile de mare valoare cu întindere în timp – duce la instabilitate economică”, spune Coroian.

De aceeaşi părere este şi Iosif Pop, preşedinte Imo Finance. “Investiţiile pe termen lung aduc stabilitate. Economia nu se poate dezvoltara cu investiţii pe termen scurt”, declară el.

Rolul băncilor

În climatul de incertitudine economică determinat de criză, în care politica fiscală se schimbă de la un an la altul, riscurile pe termen lung sunt foarte greu de cuantificat. Tocmai de aceea băncile sunt reticente în a acorda credite pe termen lung, care să suţină investiţiile de mare întindere.

Atitudinea instituţiilor bancare nu este însă justificată, în opinia lui Paul Cocioc. “Şi băncile se poziţionează, din păcate, în categoria afacerilor imediate. Ele finanţează în general mici proiecte pentru a recupera rapid suma împrumutată”, declară economistul.

Pentru a îndrepta atenţia oamenilor înspre investiţiile care creează rezultate trebuie schimbată politica economică a statului, în opinia economiştilor consultaţi de monitorul. “O soluţie ar fi crearea unei bănci naţionale de investiţii, care să ofere posibilitatea investitorilor de a intra în posesia capitalului pentru dezvoltarea afacerilor pe termen lung”, spune conferenţiar dr. Paul Cocioc.

Criza din Grecia atribuită speculatorilor

Nu doar la nivel naţional, ci şi european, apar probleme din cauza multiplicării investiţiilor pe termen scurt. Liderii europeni acuză speculatorii financiari pentru declanşarea crizei din Grecia şi deprecierea euro, dar identificarea lor este dificilă, din cauza mecanismelor complexe ale pieţei.

Preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, a declarat că “refuză să lase speculaţiile să destabilizeze după voie orice ţară”. De asemenea, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, vrea să împiedice bursa să devină “terenul de joacă al speculatorilor”, în timp ce cancelarul german Angela Merkel a evocat “o luptă a politicului cu pieţele”.

În decembrie, în UE urmează să intre în vigoare noi reguli privind funcţionarea agenţiilor de rating, în timp ce au loc încă negocieri referitoare la activitatea fondurilor de investiţii speculative.