Economie
Clujul, un posibil Silicon Valley al energiei verzi?
<p><img src="documente/stories/12_decembrie/09_ziua/05 hidroelectrica_sc_23.jpg" border="0" style="float: left; margin: 2px 5px;" />Organizaţiile locale au fost chemate să se asocieze pentru exploatarea potenţialului local în domeniul energiei verzi.</p>
Companiile din domeniul energetic vor colabora cu autorităţile locale şi cu Universitatea Tehnică pentru a asigura susţinerea cercetării şi dezvoltării în domeniul energiei regenerabile.
Ieri a avut loc prima întâlnire dintre reprezentanţii cele trei părţi implicate, menită să pună fundamentul proiectului „Cluster Transnaţional în domeniul Energiei Regenerabile”, implementat sub coordonarea Agenţiei de Dezvoltare Regională (ADR) Nord-Vest, împreună cu Institutul de Cercetări pentru Instrumentaţie Analitică (ICIA), departamentul Centrul de Transfer Tehnologic - CENTI.
Practic, membrele clusterului, companiile şi instituţiile interconectate în domeiul energiei verzi, vor face schimb de informaţii pentru a obţine beneficii comune de ordin economic şi social.
Mai multe domenii de intervenţie
Un punct extrem de important va fi îmbunătăţirea eficienţei energetice, în acest moment în România utilizându-se o cantitate de cinci ori mai mare de energie pentru producerea a 1.000 de euro din PIB decât în restul ţărilor din UE.
Totodată se doreşte identificarea de modalităţi de valorificare a resurselor energetice, precum şi reducerea impactului negativ avut asupra mediului avut spre exemplu de termocentrale.
Ce surse regenerabile vor avea prioritate?
Potrivit unei analize ADR, biomasa este, cu 64%, sursa de energie regenerabilă care are cel mai mare potenţial de dezvoltare local, urmată de energia eoliană şi de cea solară.
De altfel, există deja proiecte de exploatare a acestor surse.
În derulare se află proiectul pentru realizarea celei mai mari centrale de cogenerare pe biomasă din România, localizată în comuna Bonţida, localitatea Răscruci, în vecinătatea Parcului Industrial Tetarom III, cu o putere instalată de circa 28 MW net. Centrala va avea o producţie electrică de 9,85 MWhe şi una termică care poate fi cedată în exterior de 18,33 MWht.
Un alt proiect de anvergură, de această dată pentru exploatarea potenţialului hidro, este centrala Tarniţa-Lăpuşteşti. Hidrocentrala prin pompaj, prima de acest fel din ţară, va regla consumul şi producţia electrică la nivel naţional. Practic, noaptea şi în alte momente când producţia depăşeşte consumul, apa urmează să fie pompată la deal, din lacul Tarniţa în lacul de acumulare care se va construi pe păşunea din Lăpuşteşti, consumând astfel energie. Când va fi cerere mare de consum, spre exemplu ziua, apa se reîntoarce în Lacul Tarniţa, prin cădere, acţionând turbinele, fiind deci folosită ca o hidrocentrală obişnuită, producându-se energie.
Proiecte există şi în ceea ce priveşte parcurile fotovoltaice. Două astfel de parcuri vor fi realizate la nivelul judeţului, unul în Dej şi altul în Mihai Viteazul.
