Educație

România, Educată cu cel mai mic buget din ultimii ani. Doar 2,1% din PIB pentru „dezvoltarea unei culturi a succesului bazate pe performanță”

«România Educată» este proiectul național inițiat de Președintele României, dar proiectat într-un viitor incert. Pentru 2023, bugetul educației reprezintă doar 2,1% din PIB, adică cea mai mică alocare din ultimii ani.

România este marcată atât de flagelul abandonului școlar, cât și de abandonul universitar. Astfel, aproape 50% dintre studenții înscriși la cursuri în anul 2015 au rămas cu situația neîncheiată, renunțând la studii.

Deși proiectul președintelui Klaus Iohannis (din 2014), «România Educată» este „menit să susțină reașezarea societății pe valori, dezvoltarea unei culturi a succesului bazate pe performanță, muncă, talent, onestitate și integritate”, după cum se arată pe site-ul Administrației Prezidențiale, în fapt educația va avea cel mai mic buget – doar 2,1% din PIB, din istoria recentă a României. 

Procentul primit de Ministerul Educației este în contrast cu toate declarațiile publice pe subiectul Educației și despre cât de important este acest domeniu, semnalează edupedu.ro

Potrivit proiectului de buget pentru 2023, ministerul Educației primește 32,5 miliarde lei (+7%). Cu toate acestea, Guvernul amână și anul viitor aplicarea legii și acordarea a 6% din PIB Ministerului Educației.

„Art. XXIV. – (1) Prevederile art. 8 din Legea educației naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică începând cu anul 2024”, se arată în proiectul de ordonanță publicat de ministerul Finanțelor. Potrivit legii Educației, articolul 8 face referire la finanțarea Educației: mai exact alocarea a 6% din PIB.

Spre exemplu, pentru anul în curs, bugetul alocat Ministerului Educației este de 29,98 de miliarde de lei, însemnând 2,2% din PIB.

Practic, bugetul educației în 2023 va fi considerabil redus. Astfel, articolul 8 din Legea 1/2011 a educației naționale, care prevede alocarea a 6% din PIB pentru educație, nu a fost aplicat niciodată, de la aprobarea legii până în prezent, fiind modificat fie prin Legea bugetului, fie prin ordonanțe de urgență succesive ce au permis abrogarea (adică amânarea) acestei prevederi. 

Provocările învățământului din Cluj

Spre exemplu, autoritățile din Cluj-Napoca alocau la începutul acestui an școlar 36,7 milioane de lei, adică peste 7,4 milioane de euro, pentru burse în anul școlar 2022-2023.

În 2022, Primăria a alocat circa 50 de milioane de euro pe lucrări la infrastructura școlară, transport pentru elevi și vouchere și programe educaționale. 

Cu toate acestea, o bună parte dintre elevii din Cluj sunt nevoiți să se angajeze pentru a-și acoperi cheltuielile zilnice, ceea ce duce la abandonul școlar. Și în timpul studiilor universitare, studenții sunt nevoiți să se angajeze, iar astfel nu pot aloca suficient timp frecventării orelor de curs, susținerii examenelor, aspect ce favorizează ulterior și abandonul universitar. 

Potrivit președintelui Klaus Iohannis, proiectul «România Educată» reprezintă un demers „proiectat către viitor, întreaga abordare încercând să răspundă provocărilor următoarelor decenii”. Până la educarea efectivă a României, învățământul românesc este susținut cu o finanțare insuficientă. 

CITEȘTE ȘI:

Fenomenul abandonului universitar: aproape jumătate dintre studenți nu își încheie studiile, iar cea mai mare parte renunță după primul an

Provocările învățământului în Cluj: Elevii se angajează din lipsa banilor, ceea ce duce la abandonul școlar

Bugetul pe 2023: Mai puțini bani la Sănătate, Muncă, Justiție, MAE și Energie. Creștere substanțială la Apărare