Politică
Alegeri Prezidențiale 2025. Portretul candidaților Crin Antonescu și Lavinia Șandru (partea III)
Niciunul nu este politician din talpă, însă în cursa pentru Cotroceni unul este candidatul unei „Românii reale”, iar altul - al unei „Românii stabile”. În timp ce un nume este slab cotat în sondaje, altul este o figură reciclată din vechea gardă – doi candidați, două povești politice. Miza este aceeași - Președinția României.

V-am prezentat cine sunt independenții care vor să fie aleși în funcția de președinte, v-am descris parcursul și oferta candidaților care n-au renunțat la ideea de a deveni șefi de stat, în ciuda anulării scrutinului în toamna anului 2024, însă aceștia nu sunt toți politicienii care vor fi pe buletinele de vot. Mai sunt doi, pe care vi-i prezentăm azi, Lavinia Șandru și Crin Antonescu.
Actriță, ziaristă și candidată cotată sub 1% la prezidențiale. Cine este Lavinia Șandru?

Lavinia Șandru este candidata Partidului Umanist Social Liberal (PUSL) la alegerile prezidențiale din luna mai. Pe buletinele de vot, numele ei va fi pe poziția a 5-a.
În cursa pentru Cotroceni, Șandru se autodescrie drept candidatul unei „Românii reale”. „Voi fi preşedintele care va lupta împotriva abuzurilor”, scria Șandru pe pagina sa de Facebook.
CITEȘTE ȘI:
Emil Boc: Alegerile vor fi un referendum pro sau anti-Europa. Pe cine vede primarul Clujului în finala prezidențială?
Lavinia Șandru este absolventă a Academiei de Artă Teatrală și are studii de master în științe politice. Din 1994 și-a început cariera în presă. Ea a realizat și moderat emisiuni la radio (UniPlus) și televiziune (Realitatea TV, TVR1, Canal 33).
Ulterior, la începutul anilor 2000 a intrat în politică și câțiva ani mai târziu a devenit preşedintele filialei Mureş a Partidului Democrat (PD). Mai târziu, Șandru a fost aleasă deputat de Mureș,din partea Alianței PD-PNL, în legislatura 2004-2008.
Șandru este inițiatoarea „Legii Mamelor" prin care persoanele care au intrat în concediu pentru creșterea copilului primesc, pe o perioadă de doi ani, o indemnizație lunară în cuantum de 85% din media veniturilor realizate pe ultimele 12 luni.
În 2005 a înființat Partidul Inițiativa Națională (PIN), unde a ocupat funcția de vicepreședinte.În 2008 pleacă din formațiune, iar din 2009 a devenit președintele acestui partid.
În 2011, Uniunea Națională pentru Progresul României (UNPR) și PIN au încheiat o înțelegere scrisă, care prevede că Lavinia Șandru devine noul vicepreședinte al Uniuni, în timp ce președinții locali ai PIN vor deveni vicepreședinți la nivel local. Câteva luni mai târziu, în 2012, Șandru și-a dat demisia din partid și a luat o pauză de la viața politică.
Ulterior, a revenit în 2024, când s-a înscris în PUSL. La alegerile parlamentare de anul trecut partidul a primit câteva locuri pe lista PSD. Astfel, Lavinia Șandru a deschis lista PSD Sibiu pentru Senat.
În ciuda faptului că a ocupat prima poziţie pe listă, Lavinia Şandru nu a intrat în Parlament.
Controverse
În campania electorală pentru parlamentare, din 2024, Potra a fost fotografiat de mai multe ori în compania liderilor PSD Sibiu, Bogdan Trif și Lavinia Șandru, și chiar a participat la unele ședințe ale social-democraților, potrivit imaginilor prezentate de Libertatea.
CITEȘTE ȘI:
Horaţiu Potra, fiul său şi încă o rudă, daţi în urmărire generală
În viaţa privată, Lavinia Şandru a fost căsătorită timp de 10 ani cu Darius Vâlcov, fost primar PD la Slatinei, trecut ulterior la PSD. El a fost condamnat la șase ani de închisoare, pentru corupție.
În sondaje, Șandru este cotată sub 1%.
CITEȘTE ȘI:
Sondaj. Alegeri prezidențiale 2025. Top 3 candidați în intenția de vot.
Fost lider liberal, campion la absențe în Senat, iar acum candidat comun la prezidențiale, după ani de pauză de la activitatea politică. Cine este Crin Antonescu?

Crin Antonescu este candidatul Alianței Electorale „România înainte”, propus de coaliția de guvernare pentru Cotroceni. Numele lui este pe poziția a doua pe buletinele de vot.
Antonescu pledează pentru o „Românie stabilă”. Anterior, a declarat că va fi „un președinte puternic, dar în limitele legii și ale Constituției”. El se descrie ca nefiind „bolnav de putere” și că este singurul candidat care are „curajul și înțelepciunea să scoată România întreagă și nevătămată din momentul acesta de criză profundă”.
CITEȘTE ȘI:
Crin Antonescu și-a depus candidatura la prezidențiale: „Nu mă clatin, nu mă întorc, nu mă dau la o parte”
Crin Antonescu este istoric de profesie, iar o perioadă a activat în sistemul de învățământ.
Cariera politică a lui Antonescu a început în anii '90, moment în care s-a înscris în Partidul Național Liberal (PNL). A avut patru mandate de deputat și două de senator în mai multe legislaturi. În 1997, Antonescu este numit ministrul Tineretului şi Sportului, iar în anul 2000 devine liderul deputaților PNL.
În 2009, Antonescu a fost ales șeful PNL și a candidat la alegerile prezidențiale, cu sliganul „Revoluția bunului simț”. Nu s-a calificat în turul al doilea, după ce a obținut 20,02% din sufragii.
În 2011, Crin Antonescu se numără printre cei care au pus bazele USL, alianța dintre PSD, PNL și Partidul Conservator. În perioada 2012-2014, Crin Antonescu devine președintele Senatului.
Câteva săptămâni mai târziu, majoritatea USL din Parlament votează suspendarea din funcție a preşedintelui Traian Băsescu şi declanşează referendumul de demitere. Drept urmare, devine, pentru o scurtă perioadă, preşedinte interimar al României. Referendumul a eșuat, Băsescu s-a întors la Cotroceni, iar Antonescu - la Senat.
În 2014, USL se destramă. După ce a demisionat de la şefia Senatului, Antonescu renunță și la șefia PNL, iar în locul său vine Klaus Iohannis, care devine şi candidatul partidului la alegerile prezidenţiale.
CITEȘTE ȘI:
Crin Antonescu și-a anunțat demisia din PNL, după 35 de ani: „Mă simt ca în ianuarie 1990”
Apoi, Antonescu se retrage din viaţa publică până la finalul anului 2024, când devine candidat comun al PSD-PNL-UDMR-minorități pentru alegerile prezidenţiale.
CITEȘTE ȘI:
Crin Antonescu a recunoscut că a fost șomer 8 ani și a trăit din salariul soției. Și se vrea președinte!
Controverse
În 2012, suspendarea din funcție a președintelui Traian Băsescu de coaliția PSD și PNL a fost a atras numeroase critici internaționale la vremea respectivă, atât din partea Statelor Unite, cât și a liderilor UE. Cancelarul Germaniei Angela Merkel a declarat atunci că procedura de destituire a presedintelui roman Traian Basescu este „inacceptabila”.
CITEȘTE ȘI:
Crin Antonescu, atac sub steag fals. Cine câștigă din loviturile aplicate PNL.
La mijlocul mandatului său de parlamentar, Crin Antonescu ocupa ultimul loc în clasamentul senatorilor prezenţi la votul final, conform unui raportului al Institutului pentru Politici Publice, privind activitatea parlamentară din perioada decembrie 2008-2010, aceeași situație fiind înregistrată și în septembrie şi decembrie 2011.
O altă controversă a fost legată de postul de profesor titular de istorie pe care Antonescu la avut blocat timp de 24 de ani, conform informațiilor obținute într-o anchetă G4Media, EduPedu și Info Sud-Est.
„Eu eram titular la Colegiul National „Spiru Haret” din Tulcea în 1992, când am devenit parlamentar pentru prima oară. Din 1992 până în 2016, perioada în care am fost parlamentar, presupun că postul a fost păstrat prin efectul legii”, a spus Crin Antonescu.
Ministerul Educației a explicat însă că Antonescu a decis să renunțe la postul de profesor în 2017.
În 2025, fostul lider liberal nu regretă că l-a convins pe Klaus Iohannis să intre în PNL în 2013, deşi cel din urmă i-a luat locul de candidat la prezidenţiale un an mai târziu.
„Klaus Iohannis era necesar, Klaus Iohannis a fost o variantă bună în 2014 faţă de ceea ce era alternativa: Victor Ponta şi anturajul”, a spus Antonescu, la Prima TV.
Antonescu califică relaţia cu ex-președintele României una ca fiind una „impecabilă”, însă precizând că nu a existat o relație de prietenie și că acesta a fost „în mai mare măsură cu Ponta”.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
Foto: Depositphotos.com
CITEȘTE ȘI: