Politică
Ce prevede tratatul semnat între România și Rusia în 2003? Actul a fost semnat de Ion Iliescu și Vladimir Putin
Tratatul dintre România și Rusia din 4 iulie 2003 nu a fost respectat de către Putin. Unul dintre articole declara inadmisibilă folosirea forței împotriva integrităţii teritoriale.
Ce prevede tratatul semnat între România și Rusia în 2003? Actul a fost semnat de Ion Iliescu și Vladimir Putin
În 4 iulie 2003, Ion Iliescu și Vladimir Putin semnau la Moscova „Tratatul privind relațiile prietenești și de cooperare dintre România și Federația Rusă”. Tratatul a fost semnat la Moscova la 4 iulie 2003, în două exemplare originale, fiecare în limba română şi limba rusă, ambele texte fiind egal autentice. Actul a fost semnat de către Ion Iliescu și Vladimir Putin.
Actul a fost publicat în Monitorul Oficial în data de 4 martie 2004.
Odată cu intrarea în vigoare a acestui document, a fost stabilită o bază juridică pentru o dezvoltare durabilă susţinută a relaţiilor ruso-române pe o gamă largă de domenii.
Ce prevede mai exact acest tratat?
Încă de la primele două articole, Tratatul prevede poziția părților în chestiuni care țin de alianțe și securitate.
Articolul 1
Părţile contractante dezvoltă relaţii de prietenie, cooperare, înţelegere şi respect reciproc, conducându-se în relaţiile reciproce după principiile Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite, Actului Final de la Helsinki şi ale altor documente ale Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, precum şi după normele general recunoscute ale dreptului internaţional.
Părţile contractante soluţionează pe calea negocierilor, în conformitate cu principiile şi normele dreptului internaţional, toate problemele din relaţiile lor bilaterale.
Ele reafirmă dreptul inalienabil al popoarelor de a-şi hotârî, în mod liber şi fără amestec din afară, statutul politic, de a-şi alege mijloacele de asigurare a propriei securităţi şi de a-şi asigura dezvoltarea economică, socială şi culturală.
Articolul 2 vine cu o clauză nouă „necesitatea soluţionării tuturor problemelor internaţionale prin mijloace paşnice”. În contextul în care sunt peste 100.000 de soldați ruși la granița cu Ucraina, Rusia a emis pretenții și în privința trupelor NATO din țara noastră.
Articolul 2
Părţile contractante reafirmă inadmisibilitatea folosirii forţei sau ameninţării cu forţa împotriva integrităţii teritoriale sau a independenţei politice a oricărui stat sau în orice alt mod incompatibil cu scopurile şi principiile Organizaţiei Naţiunilor Unite, precum şi necesitatea soluţionării tuturor problemelor internaţionale prin mijloace paşnice.
În cazul apariţiei unor diferende sau a unor situaţii care pot ameninţa sau ameninţă pacea ori securitatea internaţională sau aduc atingere securităţii uneia ori ambelor părţi contractante, ele procedează la schimburi de păreri în scopul găsirii unor mijloace adecvate de reglementare paşnică a diferendelor sau a situaţiilor ivite, în conformitate cu Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite şi cu documentele Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa.
Dacă una dintre părţile contractante va face obiectul unui act de agresiune armată sau se va găsi în pericol de agresiune din partea unui stat terţ ori a unor state terţe, aceasta poate să ceară celeilalte părţi contractante să aibă loc consultări în această problemă, pentru a favoriza soluţionarea conflictului conform Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite şi documentelor Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa.
Documentul mai prevede că nici una dintre cele două părți semnatare nu poate interveni în procesul politic sau de organizare militară a celeilalte.
Întreg tratatul poate fi consultat AICI.
CITEȘTE ȘI:
