Creșterea subvențiilor pentru partidele politice este criticată de mai multe ONG-uri, care semnalează că majorarea nu a fost precedată de o „consultare reală”.

În contextul unei posibile candidaturi a lui Klaus Iohannis la alegerile parlamentare nu sunt necesare modificări legislative. „Nu este nevoie de legislație suplimentară”, a declarat, sâmbătă, la Cluj, premierul Marcel Ciolacu.

Elena Lasconi, candidatul USR pentru președinția României, este acuzată de PNL Cluj că își face campanie ilegală de imagine, în condițiile în care afișarea mesh-urilor cu caracter politic pe blocuri, clădiri sau alte spații decât panouri publicitare autorizate este interzisă.

În perioada ianuarie-iunie, partidele politice au primit subvenții în valoare de 133 de milioane de lei. Toate partidele au cheltuit mai mult decât au primit, astfel că totalul cheltuielilor este de aproape 200 de milioane de lei.

Economia românească este marcată în continuare de riscuri, în ciuda prognozelor favorabile privind reducerea inflației. Măsurile fiscale, deficitul bugetar și creșterea costurilor cu forța de muncă ridică probleme în privința redresării economice.

Când vezi astfel de rezultate bune și astfel de traiectorii stelare în vremuri atât de tulburi te intrebi, din nou, de ce avem deficit bugetar, deficit de cont curent, deficit de balanță comercială și suntem îndatorați până la strănepoți?

Alegerile prezidențiale vor putea fi organizate în toamna acestui an, în luna septembrie. Curtea Constituțională a respins, miercuri, sesizarea la legea care a fost adoptată de Parlament în acest sens.

România este un stat cu o democrație electorală, aflat în „proces de autocratizare”, la fel ca Polonia, Ungaria și Grecia, potrivit raportului privind starea democrației în lume, publicat la începutul lunii martie.