Salariile în sectorul bugetar nu trebuie tăiate deocamdată, întrucât România şi Europa se află pe un trend de creştere economică, însă ţara consumă mai mult decât produce, iar, mai devreme sau mai târziu, generaţiile următoare vor trebui să deconteze nota de plată a acestui "dezmăţ", a declarat, miercuri, Emil Boc, fost premier al României.

Președintele Festivalului Internațional de Film Transilvania, Tudor Giurgiu, a declarat, miercuri, într-o conferință de presă că lipsa de infrastructură de la nivelul orașului face “un hazard continuu” organizarea TIFF. Cât despre proiectul Primăriei din Lomb, Centrul Regional pentru Industrii Creative (CREIC), Giurgiu spune că nu îl ajută prea mult.

Elementele de infrastructură ale Aeroportului Internaţional Cluj sunt în stare foarte bună, potrivit specialiştilor Agenţiei Europene pentru Siguranţa Aviaţiei (EASA) şi ai Autorităţii Aeronautice Civile Române (AACR), care le-au inspectat recent, informează reprezentanţii Aeroportului Internaţional Cluj.

Calitatea slabă a infrastructurii este resimțită de toți cetățenii României și limitează creșterea economică a țării, a atras atenția, luni, la conferința EuroIMPACT de la București, comisarul european pentru Politică regională, Corina Crețu, care a menționat că discută cu autoritățile române să urgenteze proiectele în domeniu.

Directorul Aeroportului Cluj-Napoca, David Ciceo, estimează într-un interviu acordat Air Transport News o dublare a traficului aerian național în următorul deceniu – 35 de milioane de pasageri. Dintre aceștia, 7 milioane vor decola sau ateriza de la Cluj. „Este o provocare imensă pentru noi, așa că am început deja pregătirile pentru un asemenea nivel al traficului”, spune David Ciceo.

Duminică, 19 august, este ultima zi în care cetățenii municipiului pot propune online proiecte pentru Cluj-Napoca, pe platforma www.bugetareparticipativa.ro.

Guvernul a alocat peste 212 milioane de lei pentru refacerea infrastructurii afectate de inundaţii în 28 de judeţe, printre care şi Cluj.

Supraaglomerarea Bucureştiului, dorinţa com­pani­ilor de a se extinde şi către alte mari oraşe din ţară atrase fiind de costurile mai reduse şi nu în ultimul rând de infrastructura mai bine dezvoltată, va face din Timişoara sau Cluj-Napoca, dar şi Iaşi viitoare oraşe-magnet ale României, astfel încât creşterea să nu mai fie monopolizată numai de Capitală, scrie Ziarul Financiar.