Două sute de elevi din 15 localităţi clujene vor participa la "Lecţia de istorie", un proiect lansat de autorităţi pentru dezvoltarea spiritului naţional şi care prevede cel puţin cinci astfel de lecţii pe parcursul anului cu ocazia celebrării unor zile importante pentru România.
Cavourile din piatră veche de sute de ani din Cimitirul Central, acoperite de verdeaţă, ascund spaime macabre ale oamenilor din trecut. Clujenii nu fac excepţie şi au fost în „trend-ul” european în ceea ce priveşte obiceiurile funerare.
Google a devenit o superputere globală. Nu doar că este cel mai vizitat website din lume, însă Google Android a ajuns cel mai popular sistem de operare din lume. Iar în spatele businessului de succes al gigantului, Alphabet, compania sa mamă, valorează peste 543 miliarde de dolari, scrie Business Insider.
Comunitatea maghiară din Cluj și-a lăsat puternic amprenta asupra culturii orașului de pe Someș. Deși Ungaria are reprezentanți în mai multe țări, numai la Cluj–Napoca există o Operă a maghiarilor, fiind locul în care nu de puține ori premierul Ungariei, Viktor Orbán, a venit la spectacole.
La primul Congres Naţional al Istoricilor Români (CNIR) s-a propus ca elevii să aibă cel puţin două ore de istorie, iar această disciplină să fie obligatorie la Bac şi Evaluare Naţională.
Trecem zi de zi pe lângă clădiri vechi în Cluj şi nu conştientizăm că nu sunt simple ziduri, ci că „ascund” istoria veche de sute de ani. Dacă locuiţi în Cluj cu siguranţă aţi trecut pe lângă o clădire importantă unde sunt îngropaţi ofiţeri sau una în care comuniştii puneau la punct fiecare detaliu al vieţii individului.
Rectorul Universităţii Babeş-Bolyai, Ioan Aurel Pop, a pledat joi, în deschiderea primului Congres Naţional al Istoricilor Români, care se desfăşoară la Cluj, pentru menţinerea a două ore de istorie pe săptămână, la toate clasele şi profilurile.
Locul actualei catedrale ortodoxe din Cluj găzduia acum 100 de ani un parc “sărăcăcios”, în care adolescenţii din zonă încingeau câte o miuţă de câte ori aveau ocazia. Într-un volum mai puţin cunoscut publicului larg, scriitorul Horia Stanca povesteşte cum bătea mingea alături de ceilalţi puşti într-un parc auster, ce permitea desfăşurarea jocului la o singură poartă. Totul se petrecerea acum aproape 100 de ani, în 1922.