Zona metropolitană Cluj este cu siguranță cel mai important pol economic de dezvoltare al Transilvaniei, prin cei aproape 500.000 de locuitori, clujeni sau alți români care au luat calea Clujului pentru excelentul învățământ universitar, pentru locurile de muncă bine plătite și pentru o calitate a vieții mai bună.

Consilierii județeni USR Cluj și cei din filialele Cluj-Napoca, Baciu și Florești au depus o inițiativă pentru vestul zonei metropolitane: un proiect de hotărâre privind realizarea Master Planului vizând Arealul Natural Hoia – Baciu.

Compania Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), fosta CNADNR, spune că are în plan finalizarea Autostrăzii Sebeş-Turda (toate loturile) până în anul 2022.

Master Planul General de Transport (MPGT), documentul strategic pentru investiţiile din domeniul transporturilor pe următorii 15 ani a fost transmis de către Ministerul Transporturilor pentru a fi adoptat printr-o Hotărâre de Guvern.

Adio terminal intermodal aerian-rutier-feroviar, adio pistă de 3500 de metri. Aeroportul Internaţional Cluj primeşte bani de la UE pentru investiţii mici, punctuale. Printre investiţii se numără şi construirea unui nou terminal cargo în condiţiile în care aeroportul a fost dat la o parte de la implementarea transportului intermodal. După ce CFR, o companie falimentară, spunea că pentru ea nu este rentabilă participarea la terminalul intermodal, acum Ministerul Transporturilor finanţează un terminal bimodal rutier-feroviar. În condiţiile în care nu avem autostrăzi, la ce să mai legi CFR de drumuri? De ce să faci un terminal cargo la aeroport dacă nu legi aeroportul de celelalte reţele de transport?

Comisia Europeană a avizat Masterul Planul General de Transport al României, document prin intermediul căruia Aeroportului Internaţional “Avram Iancu” Cluj i s-au aprobat lucrări de investiţii în infrastructura aeroportuară – reabilitare suprafeţe de mişcare, terminal pasageri şi terminal cargo nou, în valoare totală de 131 de milioane euro, fără TVA, strategia de implementat urmând a se realiza până în anul 2020.

Comisia Europeană a respins actuala formă a proiectului Master Planului de Transport al României şi a recomandat modificarea priorităţilor proiectelor cuprinse, dar şi corelarea cu banii disponibili şi nu cu cei despre care se spune că vor fi la dispoziţia Executivului.

Varianta actualizată a Master Planului de Transport, realizată în urma dezbaterilor publice, prevede construcţia a 1.300 de kilometri de autostradă, până în 2030, dublu faţă de nivelul stabilit în formula iniţială a strategiei.