Organizarea zonei industriale de pe Bulevardul Muncii va urmări patru piloni: întoarcerea cu fața către râul Someș, generarea unui nou ax funcțional și de mobilitate, punerea în valoare a grilei de străzi existente, respectiv axe verzi de mobilitate.

Cluj-Napoca se află de peste un deceniu în plin proces de tranziție spre un oraș modern, european, verde, orientat spre nevoile cetățenilor. În Cluj se pune accent pe transportul în comun, pe creșterea spațiilor pietonale și încurajarea călătoriilor cu bicicleta, pe extinderea parcurilor, pe construirea de creșe, grădinițe și școli, pe înfrumusețarea orașului și crearea unui „liveable city” în care locuitorii să aibă un nivel de viață ridicat.

82% din zona industrială din nordul Clujului constă în terenuri libere de constructii, foste exploatații agricole sau teritorii industriale cu clădiri dezafectate nefuncționale.

Proiectul pasajului rutier din zona Bulevardului Muncii-strada Oașului, care va debloca intersecția ce dă bătăi de cap șoferilor clujeni, urmează să fie adoptat de administrația locală.

Un pasaj rutier va fi realizat la intersecția străzii Oașului cu Bulevardul Muncii, unde în prezent se află un sens giratoriu. Intersecția este o problemă pentru șoferii clujeni, fiind mai mereu blocată.

Amprenta de carbon este cantitatea totală de gaze cu efect de seră, în special dioxid de carbon și metan, generate de activitățile noastre. Noile generații au devenit conștiente de necesitatea reducerii acestei amprente la nivel individual, pentru a opri consecințele negative ale schimbărilor climatice.

Renunțarea la mașina personală este un trend tot mai popular în vestul Europei, care începe să fie tot mai îmbrățișat în rândul noilor generații din marile orașe românești. Acest fenomen este cu atât mai popular la Cluj, unde tinerii sunt ancorați puternic în spațiul cultural occidental și cer ca autoritățile să le ofere condiții similare cu cele de care au parte restul europenilor.

Idealul urban, promovat de arhitecți, specialiști în urbanism și activiști civici, s-a schimbat radical în ultimii ani în Cluj-Napoca. Dacă în ultimele decenii orașele erau construite în jurul ideii de mașină personală, în prezent paradigma merge în direcția opusă.