Bugetul României pentru acest an a fost construit astfel încât să susțină repoziționarea statului pe o traiectorie către restabilirea echilibrului bugetar, însă principalele riscuri sunt reprezentate de instabilitatea politică internă și presiunile economice externe.

Numărul firmelor şi al persoanelor fizice autorizate care au pus lacătul pe ușă a crescut cu aproape 10% în 2024, comparativ cu anul precedent. Și în județul Cluj, numărul firmelor intrate în insolvență s-a majorat cu peste 35%.

Cheltuielile bugetului cu pensiile ajung la 169 de miliarde lei în acest an, iar Ministerul Finanțelor anunță o alocare suplimentară de 2 miliarde lei pentru ajutoarele pensionarilor cu pensii mici. Indexarea pensiilor în acet an este tot mai puțin probabilă.

Mii de oameni sunt așteptați, vineri, la un miting de protest organizat în Piața Victoriei, pe fondul nemulțumirilor generate de „ordonanța-trenuleț”.

Cheltuielile bugetului cu pensiile vor fi majorate în acest an cu 17 miliarde de lei. Prioritățile de finanțare pentru 2025 vizează infrastructura rutieră, adică mai mulți bani pentru autostrăzi și drumuri expres, precum și peste 2% din PIB pentru apărare.

Numărul salariaților din instituțiile publice crește vertiginos. Într-o singură lună, numărul bugetarilor angajați la stat a crescut cu aproape 6.000.

Eliminarea completă a facilităților fiscale pentru industria IT va afecta competitivitatea globală a României în acest sector de activitate.

Angajatorii din IT, construcții și agricultură vor plăti integral impozite și taxe salariale, ceea ce va duce la multiple efecte negative.