PNL înregistrează o ușoară creștere, iar PSD se află într-o scădere de două puncte procentuale în privința intenției de vot la alegerile pentru consiliile locale, însă partidele Coaliției de guvernare se află pe primele locuri în preferințele alegătorilor.

La alegerile europarlamentare din 9 iunie doar o treime din candidaţii propuşi de partide sunt femei. Procentul este apropiat de datele din 2019, când 31% dintre cadidate au fost femei, potrivit unui raport privind participarea femeilor la procesul electoral.

Biroul Electoral Central a anunţat, joi, că 15 formaţiuni politice şi alianţe electorale şi 7 candidaţi independenţi s-au înscris la alegerile europarlamentare din 9 iunie.

Majoritatea românilor cred că mandatul președintelui trebuie redus la patru ani.

Potrivit unui sondaj realizat recent, peste 50% dintre români spun că votează la toate tipurile de alegeri cu partidul pe care îl simpatizează.

În 2023, cheltuielile partidelor au depășit vizibil veniturile, diferența fiind acoperită cu economii din anii precedenți. Cea mai mare parte din bani au fost plătiți pentru presă și propagandă.

Peste jumătate dintre români vor un președinte independent sau de dreapta, în timp ce doar 20% preferă unul de stânga. Cei mai mulți preferă un bărbat la prima funcție în stat.

Între 2019 și 2023, partidele din România au cheltuit aproape 100 de milioane de lei pentru promovarea temelor politice, electorale și sociale prin reclame pe rețele de socializare. Peste jumătate din sumă a fost cheltuită de PSD, PNL și USR.