Strada Potaissa a revenit la viață. Astăzi a început a șaptea ediție a unui eveniment care, dincolo de a aduce mai aproape de comunitate producătorii locali, își propune să promoveze ideea de transformare urbană.

Idealul urban, promovat de arhitecți, specialiști în urbanism și activiști civici, s-a schimbat radical în ultimii ani în Cluj-Napoca. Dacă în ultimele decenii orașele erau construite în jurul ideii de mașină personală, în prezent paradigma merge în direcția opusă.

Lucrările pentru extinderea arterei Moților-Mănăștur, menite să reducă traficul de pe axa E-V, avansează în zona străzilor Oțetului-Uzinei Electrice. Nodul rutier unde se va intersecta circulația dinspre Mănăștur și Centru, cu cea dinspre Grigorescu și Zorilor, prinde contur.

Cluj-Napoca este un oraș destul de compact, datorită poziției geografice deosebite. Fiind situat între dealuri, străzile sunt înguste și spațiile disponibile destul de mici, astfel că, odată cu creșterea numărului și a mobilității locuitorilor, durata deplasărilor poate fi uneori mai mare, chiar și pe distanțe relativ scurte.

Regenerarea fostei zone industriale a Clujului este unul dintre cele mai îndrăznețe obiective urbanistice pentru comunitatea din Cluj-Napoca și totodată o oportunitate pentru aducerea funcțiunilor educaționale, medicale și culturale în zonă cât și pentru a crea numeroase locuri de muncă.

Transportul intermodal presupune călătoria cu două sau mai mult mijloace de transport diferite, iar transferul între ele se face foarte simplu și ușor, cu o deplasare minimă ca distanță. Locul unde opresc aceste mijloace de transport în comun este stația intermodală, un spațiu relativ mic, în care se efectuează transbordarea pasagerilor, cu un efort redus.

Recent, IULIUS, singurul dezvoltator și operator de proiecte mixed-use de regenerare urbană din România, a încheiat un parteneriat cu IFC, membră a Grupului Băncii Mondiale, pentru elaborarea unei strategii de decarbonizare a întregului portofoliu al companiei și de atingere a țintei de net-zero emisii.

Infrastructura, respectiv „timpul alocat deplasării” și „timpul pierdut în trafic”, sunt astăzi cele mai stringente probleme ale administrațiilor locale din România, în special în orașele universitare – București, Cluj-Napoca, Timișoara și Iași, care au atras un surplus de forță de muncă înalt calificată și care au transformat studenții, „noii veniți” din centrele universitare în noi clujeni, timișoreni, ieșeni și bucureșteni.