Actualitate
Cât este de legal ordinul de ucidere a 500 de urși? Decizia semnată de fostul ministru UDMR Tanczos Barna, sub semnul întrebării
Uciderea a 500 de exemplare de urs, în urma ordinului semnat de Tanczos Barna în ultima zi de ministru al Mediului, nu respectă procedura de avizare și consultare prealabilă, spre a fi pus în aplicare.
Reacția Academiei Române în cazul ordinului semnat de fostul ministru al Mediului (UDMR) Tanczos Barna privind uciderea a 500 de urși/Foto: monitorulcj.ro
Un număr de 500 de urși vor fi „îndepărtați” din habitatul lor natural, în urma ordinului semnat de Tanczos Barna în ultima sa zi la Ministerul Mediului. Potrivit acestuia, ordinul de ministru a fost transmis către Academia Română pentru avizare, după care va fi publicat în Monitorul Oficial.
Anunțul a fost făcut de fostul ministru Tanczos Barna pe pagina sa de Facebook.
„Astăzi, în ultima zi a mandatului meu de ministru al Mediului, am semnat ordinul care completează pachetul de legi pentru gestionarea populației de urs. Pe baza acestuia, am aprobat, din nou, cote de prevenire și intervenție pentru populația de urși: 426 exemplare pot fi îndepărtate cu scop de prevenție și 55 exemplare cu scop de intervenție.
Ordinul de ministru a fost transmis către Academia Română pentru avizare, după care va fi publicat în Monitorul Oficial”, nota, joi, 15 iunie, Tanczos Barna pe pagina sa de Facebook.
Academia Română: Ordinul, emis fără consultare prealabilă, nu conține studiul justificativ
În motivarea semnării ordinului de ucidere a sutelor de exemplare de urs, fostul ministru al Mediului arată că „din 2016, în Ținutul Secuiesc, viața umană și proprietatea au fost puse în pericol din ce în ce mai mult din cauza înmulțirii urșilor”, notează Tanczos Barna pe pagina sa de Facebook.
Modul în care a fost semnat acest ordin de ministru, anunțat prin intermediul rețelelor sociale și care pune Academia Română (instituție ce trebuie să avizeze, în urma consultării prealabile, o decizie cu un impact semnificativ asupra biodiversității și faunei din România) în fața unui fapt împlinit, ridică multiple semne de întrebare.
De altfel, în contextul în care UDMR nu mai face parte din noul Guvern Ciolacu, ordinul semnat de Tanczos Barna în ultima sa zi la Ministerul Mediului nu pare a reprezenta decât un răspuns nepotrivit, pe cale administrativă, la rotația guvernamentală, mecanism de ordin politic ce a lăsat uniunea maghiară pe margine.
Academia Română apreciază, prin intermediul unei informări oficiale, că decizia fostului ministru Tanczos Barna nu a respectat etapele specifice unei asemenea hotărâri, și anume studiul realizat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”(INCDS), pe baza căruia s-a decis sacrificarea a 426 exemplare de urs brun pentru prevenție și 55 exemplare pentru intervenție, lipsește cu desăvârșire.
Iar Academia Română nu a fost consultată înainte de semnarea ordinului de ministru, ci a fost somată să se conformeze.
„Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor a anunțat public în data de 14 iunie 2023 că a semnat un ordin care prevede cotele de prevenţie și intervenție la urs brun, respectiv aprobarea uciderii a 500 de exemplare, fără să fi solicitat în prealabil acordul Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii (CMN) din cadrul Academiei Române.
Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române a primit din partea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, prin e-mail, în data de 14 iunie 2023, la ora 18:08, scrisoarea cu nr. 178233/14.06.2023 referitoare la solicitarea avizului CMN pentru proiectul de ordin privind aprobarea nivelului de prevenție și intervenție pentru prevenirea pagubelor și a accidentelor în cazul speciei urs brun (Ursus arctos), precum și referatul de aprobare, proiectul de ordin (aprobat și semnat de domnul Tánczos Barna) însoțit de 4 anexe, însă fără studiul realizat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea” (INCDS), pe baza căruia s-a decis sacrificarea a 426 exemplare de urs brun pentru prevenție și 55 exemplare pentru intervenție”, semnalează Academia Română în documentul citat.
CITEȘTE ȘI:
Urșii, tot mai prezenți între oameni, în Cluj! Ce îi face să vină în sate și orașe? Specialist: „Nu vin să ne vâneze”
În aceste condiții, înaltul for academic arată că „va analiza solicitarea după ce va fi completată documentația cu studiul omis”. De asemenea, Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române va solicita Agenției Naționale pentru Protecția Mediului informații despre măsurile concrete de conservare a speciilor vizate, precum și măsurile luate de autorităţile locale pentru a preveni conflictele om-animal.
Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române precizează încă o dată că avizarea acestui proiect de Ordin al Ministrului se va face numai în interesul sănătății și securității populației și în scopul prevenirii unor daune importante, având mereu în vedere dezideratul conservării biodiversității autohtone prin respectarea legislației românești și comunitare.
„Academia Română, prin Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, consideră că în continuare este necesară luarea de mai multe măsuri, atât de autoritățile locale, cât și de gestionarii fondurilor de vânătoare, pentru păstrarea animalelor sălbatice în arealul lor”, arată reprezentanții Academiei Române.
Fost parlamentar de Cluj: „«Urșii problemă» vor rămâne, în continuare, o problemă”
Mai mult, potrivit specialiștilor din cadrul Academiei Române, studiul cu caracter justificativ pentru eliminarea exemplarelor de urși trebuie să conțină informații de context și despre lup și pisica sălbatică.
Potrivit fostului senator de Cluj Mihai Goțiu (USR), studiul cu privire la populația de urși din pădurile României este departe de a fi încheiat, chiar dacă a fost asumat de fostul ministru al Mediului încă de la începutul mandatului. În plus, decizia de ucidere a urșilor nu rezolvă în mod real cazurile «urșilor problemă», consideră fostul parlamentar.
În această situație, România riscă o procedură de infringement din partea Comisiei Europene.
„Să nu ne înșele cuvintele: „prevenția” înseamnă, în realitate, împușcarea la întâmplare și/sau „la trofeu” a urșilor, nu a celor care ajung pe lângă localități și pun în pericol sănătatea și bunurile oamenilor. Pentru cea din urmă categorie sunt cei care intră la categoria „intervenție”.
Iar când spun ”la întâmplare” și/sau ”la trofeu” am în vedere că:
- mult promisul studiu legate de populația reală a urșilor din România (anunțat la începutul mandatului) e încă departe de a fi finalizat; cifrele vehiculate se bazează strict pe raportări ”din pix” ale administratorilor de fonduri cinegetice și/sau asociații de vânători;
- interesul administratorilor/asociațiilor de vânătoare care fac din împușcarea urșilor o afacere internațională este, deja, un fapt cunoscut și prezentat pe larg în presă;
- autoritățile nu sunt în stare să controleze braconarea urșilor, așadar pretenția că ar putea controla ce exemplare se împușcă cu acte e absolut hilară și fără acoperire;
- „urșii problemă” vor rămâne, în continuare, o problemă, pentru că partidele de vânătoare nu se organizează în preajma localităților, iar ordinul arată clar că doar 55 de asemenea exemplare sunt vizate, restul de 426 fiind pentru afaceri.
Asta e „moștenirea” pe care ne-o lasă domnul Tanczos Barna, la despărțire: un ordin crud, cel mai probabil o procedură de infringement împotriva României și niște vânători (nu toți) afaceriști mulțumiți”, nota recent fostul senator de Cluj Mihai Goțiu.
În timpul mandatului lui Tanczos Barna la Ministerul Mediului, în primăvara pandemică a anului 2021, cazul ursului Arthur, considerat cel mai mare exemplar de urs brun din țara noastră, ucis de un prinț din Liechtenstein în România, a scandalizat opinia publică. Cazul a fost reflectat pe larg și în presa internațională, însă prim-ministrul de atunci, Florin Cîțu, împreună cu ministrul Mediului Tanczos Barna au minimizat însemnătatea incidentului soldat cu deschiderea unui dosar penal.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
