Economie

Don despre eşecul POSDRU: Cele mai multe greşeli au fost făcute de cei care gestionează programul

<p><strong><img src="documente/stories/2012/10_octombrie/28/06-daniel don.jpg" border="0" align="left" />Potrivit directorului, beneficiarii proiectelor nu sunt singurii care ar trebui traşi la răspundere pentru blocarea plăţilor din cadrul programului.</strong></p>

Eşecul POSDRU se reflectă în numărul scăzut de locuri de muncă disponibile pe piaţă, în opinia Directorului Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Cluj, Daniel Don.

„Este păcat că acest program POSDRU a avut foarte multe probleme în ultimul timp pentru că ocuparea e motorul economiei. Orice persoană care se încadrează în muncă iese din categoria asistaţilor social. Faptul că programul are o rată mică de absorbţie se vede în ocupare. Numărul de locuri de muncă disponibile este foarte redus. România avut la dispoziţie 4,2 milioane de euro pe ocupare din care s-au absorbit 9%. ”, a spus Daniel Don, la sfârşitul săptămânii trecute, la conferinţa de presă organizată cu ocazia finalizării proiectului Job Coaching, finanţat prin POSDRU.
Eşecul ar trebui atent disecat de autorităţi, potrivit lui Don, responsabilitatea fiind atribuită în mod greşit doar beneficiarilor. „Ar trebui făcută o analiză în  profunzime deoarece cele mai multe greşeli au fost făcute la nivelul celor care gestionează programul. Din 2003 până în 2007, când s-au lansat programele, personalul de la OI POSDRU (Organismul Intermediar pentru POSDRU – n.r.) a fost plătit, cu salarii peste media funcţionarului public fără să facă nimic. Ştiu să spună despre alţii că salariile din proiecte sunt prea mari. Şi beneficiarii au partea lor de vină, însă trebuie să dispară viziunea de tip poliţienesc. Acum o să stea beneficiarii să scrie toată ziua la rapoarte, în loc să se concentreze pe ce au de făcut. În general ne plângem că veniturile din România sunt mici, dar când avem posibilitatea să dăm salarii mai mari le contestăm. Prin aceste proiecte, chiar dacă erau salarii stabilite prin grilă, câştiga România. Oamenii nu mergeam să-şi depună banii astfel câştigaţi în conturi, în străinătate, ci participau la reglarea pieţei consumului”, a explicat directorul AJOFM Cluj.

„Ineficienţa” investiţiilor de la Jucu

Înlocuirea oamenilor de roboţi nu face parte dintr-un un scenariu fantezist, ci este o realizate la care trebuie să ne adaptăm prin schimbarea de strategie în pregătirea personalului.
„Investitorii străini sunt din ce în ce mai puţini, România nu are altă şansă de a se dezvolta decât prin aceste fonduri. Că e Bosch, Panettone, numărul de locuri de muncă create, raportat la investiţii e destul de redus, la 50 de milioane de euro le corespund 500 de locuri de muncă. Investitorii îşi tehnologizează afacerile, iar tehnologia e în detrimentul personalului. Sectorul de utilaje şi de echipamente a luat o amploare foarte mare. Trebuie să ne schimbăm strategia de pregătire a personalului. Multe persoane vor sta doar să apese pe butoane. Nu ne aşteaptă vremuri bune, investitorii nu vor mai fi interesaţi să investească în locuri unde mâna de lucru e ieftină. În aceste condiţii ne rămân finanţările pentru dezvoltarea României, cu condiţia ca aceste proiecte să creeze plus-valoare”, concluzionează Don.