Rata anuală a inflaţiei este aşteptată să se situeze la finalul acestui an peste valoarea prevăzută anterior, iar măsurile fiscale ce ar putea fi introduse după alegerile din 2024 și deficitul bugetar uriaș prezintă riscuri economice serioase.

De la aderarea la Uniunea Europeană, România a avut o creștere economică rapidă în regiune, dar care nu este lipsită de riscuri din cauza deficitului bugetar și al gradului mare de îndatorare a țării.

Datoria publică a trecut de 52% din PIB, în februarie, situație în care România ajunge la un nivel record al nivelului de îndatorare.

Deficitul bugetar se adâncește de la o lună la alta, iar gaura din buget s-a majorat cu 6,9 miliarde de lei, la finalul lunii martie.

România are 1,29 milioane de bugetari, iar aproape 64% din posturi se regăsesc în administraţia publică centrală.

România are cea mai ridicată inflație din UE pentru a treia lună consecutiv.

Rata inflației va continua să scadă în următoarele luni într-un ritm mai lent față de 2023, potrivit prognozei actualizate de BNR, care avertizează asupra „riscurilor crescute” legate de eventuale măsuri fiscale și bugetare menite să reducă deficitul.

FMI a revizuit în scădere, la 2,8%, estimările privind creșterea economiei românești în acest an.