Dragobetele, un zeu tânăr al Panteonului autohton, este după legendă fiul Babei Dochia, reprezentând, în opoziţie cu aceasta, principiul pozitiv. Dragobetele era sărbătorit, în funcţie de zona etnografică, în una din zilele de la sfârşitul lunii februarie şi începutul lunii martie.
Crăciunul este perioada tradiţiilor, a superstiţiilor şi a obiceiurilor transmise din generaţie în generaţie. Colindul, scenetele cu motive religioase şi mesele bogate sunt nelipsite în toate colţurile ţării, în special la sat, acolo unde obiceiurile s-au păstrat mai bine.
Creştinii prăznuiesc luni Naşterea Mântuitorului Iisus Hristos, o sărbătoare care îmbină tradiţiile religioase cu obiceiurile populare şi cu superstiţiile. Colindele, bradul şi Moş Crăciun dau un farmec aparte celebrării.
Sfântul Ilie este cinstit de creştini, joi, ca aducător de ploi, după ce, prin rugăciunea sa, a salvat de la moarte poporul din Israel, după trei ani şi jumătate de secetă, dar şi ca divinitate populară a Soarelui şi a focului, atestată prin numeroase tradiţii şi datini.
Pogorârea Duhului Sfânt sau Rusaliile este sărbătoarea creștină care comemorează pogorârea Sfântului Spirit asupra ucenicilor lui Hristos și se celebrează anual la 50 de zile după Înviere. În zilele de Rusalii oamenii ţin cont de mai multe tradiţii.
Una dintre cele mai vechi tradiții românești, Mărțișorul, ar putea intra în curând în patrimoniul cultural imaterial al umanității. Dosarul de candidatură a intrat pe ultima sută de metri a evaluării realizate de UNESCO.
În secolul vitezei în care tradițiile dispar încet, dar sigur, iar alte obiceiuri își fac loc în viețile românilor, încă există oameni care consideră Crăciunul un eveniment încărcat de spiritualitate.
