Actualitate
Aviz negativ pentru Legea jurnalistului
<p>Propunerea legislativă privind Legea jurnalistului, a senatorului PNL Ioan Ghişe, a primit, marţi, aviz negativ în unanimitate din partea Comisiei pentru drepturile omului din Senat, fiind acceptată propunerea preşedintelui Comisiei, Gyorgy Frunda (UDMR), de constituire a unui grup de lucru care să elaboreze, pe baza propunerilor Clubului Român de Presă şi ale asociaţiilor profesionale, un nou proiect de lege pe această temă.</p> <p />
Gyorgy Frunda a susţinut că o nouă propunere legislativă pentru reglementarea domeniului presei ar putea fi depusă la Parlament în luna iunie, dacă asociaţiile profesionale ar trimite Comisiei pentru drepturile omului, până la 3 mai, propunerile lor.
''Ar trebui să redactăm împreună un draft de proiect legislativ şi să ne propunem un orizont pentru luna mai când vom avea o primă dezbatere de principiu cu asociaţiile profesionale. Probabil pe 17 mai. Vom trimite o scrisoare asociaţiilor profesionale în care le vom solicita să vină cu propuneri pentru o nouă lege, care să reglementeze domeniul presei. Astfel, în iunie am putea să venim în Parlament cu proiect legislativ gândit împreună cu asociaţiile profesionale şi cu Clubul Român de Presă'', a spus Frunda.
Propunerea senatorului UDMR a venit ca urmare a faptului că atât Guvernul, reprezentat în comisie prin secretarul de stat din Ministerul Culturii Vasile Timiş, cât şi Clubul Român de Presă, reprezentat prin Maria Ţoghină, au anunţat că nu vor susţine propunerea legislativă care îl are ca iniţiator pe senatorul Ioan Ghişe şi care preia proiectul Asociaţiei Jurnaliştilor Generaţia '90.
Argumentele aduse de cei doi au vizat necesitatea ca reglementările din domeniul presei ''să vină din interiorul breslei''.
Senatorul PNL Puiu Haşotti i-a reamintit reprezentantului Clubului Român de Presă că ''în urmă cu 13 ani'', asociaţiile profesionale şi-au asumat să introducă în Parlament un proiect de lege prin care presa să se autoreglementeze.
''Eu înţeleg că vă convine să lucraţi într-o zonă nereglementată şi că de aceea în 13 ani nu aţi venit cu o lege proprie. Eu sunt dispus să mai aştept un singur an, altfel mă fac co-iniţiator la legea jurnalistului'', a susţinut Haşotti.
''Legea jurnalistului'' propusă Parlamentului de Ioan Ghişe reglementează cadrul juridic privind desfăşurarea activităţii de jurnalist realizată de persoane fizice care ''îşi asumă voluntar responsabilitatea publică morală şi legală de a aduce la cunoştinţa cetăţenilor, prin produse jurnalistice, informaţii de interes public local, zonal, naţional sau internaţional'' şi care posedă o aşa-numită ''Carte de jurnalist''.
Potrivit lui Ghişe, jurnalistul poate fi orice cetăţean român care are capacitatea de exercitare a drepturilor civile şi politice, care nu a fost condamnat penal, care a îndeplinit criteriile de atestare a calităţii de jurnalist (o dată la trei ani) şi care are aptitudini jurnalistice confirmate de practica jurnalistică de cel puţin doi ani. Calitatea de jurnalist se dovedeşte cu Cartea de Presă, eliberată de Colegiul Naţional al Jurnaliştilor, care este un parteneriat profesional fără scop patrimonial, care asigură aplicarea unitară a normelor privind activitatea jurnalistică.
În proiectul de lege, profesia de jurnalist este definită ca ''activitatea cu caracter public a unei persoane, denumită jurnalist, ce se concretizează în conceperea, elaborarea şi redactarea de produse jurnalistice transmise printr-un mijloc de informare în masă''. De asemenea, produsul jurnalistic este o creaţie intelectuală cu regim juridic prevăzut de Legea 8/1996 privind dreptul de autor, jurnalistul beneficiind de drepturile prevăzute de legea amintită.
Senatorul PNL Ioan Ghişe a mai arătat că în proiectul său de lege, faptul că produsele jurnalistice sunt difuzate prin mijloace de difuzare în masă, adică ''orice societate de radio sau de televiziune care transmit produse jurnalistice, firme de editare a publicaţiilor cotidiane sau periodice, precum şi instrumente on-line care prestează servicii de transmitere sau publicare a produselor jurnalistice''.
''Mijloacele de informare în masă au obligaţia de a asigura o totală transparenţă cu privire la proprietatea şi gestiunea produselor jurnalistice, în scopul cunoaşterii exacte de către jurnalişti şi orice persoană interesată a proprietarilor, respectiv a acţionarilor şi a intereselor economice ale acestora'', se mai arată în proiectul de lege.
Totodată, se precizează că între jurnalişti şi mijloacele de informare în masă se încheie contracte scrise conforme cu dispoziţiile Legii 8/1996.
Potrivit proiectului senatorului liberal, profesia de jurnalist este ''liberă şi independentă, cu organizare şi funcţionare autonome'', jurnaliştii putându-se afilia unor organizaţii profesionale ale jurnaliştilor, care să reprezinte interesele acestei profesii.
De asemenea, jurnaliştii îşi pot alege dacă îşi exercită profesia în cabinete jurnalistice individuale sau în cabinete jurnalistice asociate.
''În toate formele de exercitare a profesiei, jurnaliştii pot încheia contracte de muncă sau convenţii civile de prestări servicii cu caracter necesar activităţii jurnalistice'', se arată în proiectul de lege.
Un alt aspect reglementat de proiectul de act normativ al lui Ioan Ghişe se referă la faptul că impozitul pe venit al titularului cabinetului de jurnalist nu va depăşi 16%. Cabinetele vor beneficia de reducere a impozitului pe venit dacă sunt angajaţi cel puţin cinci absolvenţi cu studii superioare sau personal cu dizabilităţi.
O prevedere importantă a legii se referă la faptul că ''niciun delict de presă nu poate intra sub incidenţa reglementărilor Codului penal'', jurnalistul fiind monitorizat de un organism numit ''Ombusman mass-media'', care analizează toate sesizările privind săvârşirea delictelor de presă.
''Prin delict de presă se înţelege delictul civil săvârşit prin inserarea de informaţii, reflecţii sau comentarii în mass-media, despre fapte care nu au implicaţii asupra societăţii, şi a cauzat o daună materială sau morală unei persoane'', se menţionează în documentul citat.
Jurnalistul răspunde, însă, disciplinar pentru nerespectarea legii care îi reglementează profesia sau a statutelor organizaţiilor profesionale ale jurnaliştilor, el putând fi sancţionat cu mustrare, avertisment, amendă de la 2 la 10 salarii medii pe economie sau chiar cu excluderea din profesie.
