Economie

Cum poate patrimoniul să impulsioneze dezvoltarea locală?

<p><strong><img src="documente/stories/2012/10_octombrie/07/04-philippe-gustin.jpg" border="0" align="left" />Franţa este interesată să dezvolte „bune practici de cooperare descentralizată” cu România.</strong></p>

Ambasadorul francez la Bucureşti, Philippe Gustin, a afirmat sâmbătă, la finalul „Întâlnirilor Europene de la Cluj”, că astfel de reuniuni „pun în mişcare” bune practici de cooperare descentralizată între Franţa şi România.

„Mă gândesc apoi la oportunităţile unor proiecte europene la nivel regional, graţie susţinerii prin fonduri structurale, în cadrul programelor perioadei 2014-2020, acum în faza de pregătire. Este nevoie de proiecte concrete, iar schimburile de experienţe franceză şi română pe această tematică sunt esenţiale. Să facem un bilanţ al acestor «Întâlniri» este o tentativă arzătoare, pentru că schimburile au fost bogate şi diverse şi avem de învăţat unii de la alţii”, a spus ambasadorul francez Philippe Gustin (foto).
El a evidenţiat faptul că patrimoniul românesc este „de o extraordinară bogăţie”, subliniind că este important pentru oraşele şi judeţele ce posedă o astfel de zestre arhitecturală să o restaureze, înainte de a o valorifica turistic şi cultural.
Gustin a salutat faptul că organizatorii evenimentului „Întâlnirile Europene de la Cluj”, ce s-a desfăşurat la Cluj-Napoca, Alba-Iulia şi la Bonţida, sunt ataşaţi de problematica patrimoniului.
Potrivit acestuia, cele 40 de prezentări făcute de participanţi români şi francezi au contribuit la reuşita evenimentului.

Patrimoniul și dezvoltarea locală

„Patrimoniul este un element de identitate şi un puternic element de dezvoltare teritorială. Este un atuu ca el să fie valorificat în perspectiva dezvoltării turismului, ca urmare a atractivităţii deosebite. Dar – pentru că există un «dar» - este nevoie să fie derulate politici publice coerente şi este nevoie de o organizare concertată, în care să fie implicaţi toţi actorii locali. În Franţa, ca şi în toate ţările europene, această problemă este într-adevăr recurentă, în strategiile de dezvoltare locală. Modul în care aceste diferite dimensiuni sunt avute în vedere de către oraşe, judeţe şi regiuni, care este percepţia colectivităţilor în privinţa patrimoniului, ce valori îi atribuie şi ce loc i se acordă în strategiile de dezvoltare economică şi ce măsuri concrete sunt puse în mişcare, cum se poate face să conveargă spre un ţel comun preocupările referitoare la patrimoniu şi obiectivele de dezvoltare teritorială - iată substanţa oricărei acţiuni care are în vedere patrimoniul”, a subliniat diplomatul francez.
El a adăugat că valorificarea patrimoniului rural este un „ax esenţial” al dezvoltării locale.
Ambasadorul Philippe Gustin a declarat, pentru Agerpres, că este extrem de mulţumit de „Întâlnirile europene de la Cluj”, care sunt un excelent prilej de schimburi de bune practici între aleşi, asociaţii culturale, actori specializaţi în conservarea şi valorificarea patrimoniului din România, Franţa şi alte ţări europene.
„La aceste «Întâlniri» sunt abordate probleme prioritare pentru fiecare dintre noi, fie că locuim la ţară sau în oraş, pentru că ele se bazează pe prosperitatea pe care o aduce patrimoniul unei regiuni”, a spus Philippe Gustin.
De la Bonţida, ambasadorul Philippe Gustin s-a deplasat la Gherla, pentru a se întâlni cu primarul oraşului, Sabo Marius Călin, şi cu preşedintele Asociaţiei de prietenie Gherla – Yzeure, pentru a analiza cooperarea descentralizată dintre cele doua colectivităţi.