Politică

Administraţia clujeană în perioada interbelică, în expoziţie de Zilele Clujului

<p><img src="documente/stories/05_mai/27_ziua/06-expozitie-istoria-admini.jpg" border="0" style="float: left; margin: 2px 5px;" />O colecţie inedită de documente ale administraţiei din perioada interbelică, care cuprinde şi fotografii cu primarii Clujului din aceeaşi perioadă a fost expusă la primărie.</p>

O expoziţie privind “Istoria administraţiei locale la Cluj-Napoca în perioada 1914-1940” a fost vernisată ieri în Sala de Sticlă a Primăriei clujene, în prezenţa primarului Sorin Apostu.

Expoziţia a fost organizată de Arhivele Naţionale Cluj, fiind o avanpremieră la Zilele Municipiului, care debutează astăzi. “Această expoziţie se vrea o scurtă, dar extrem de eficientă parcurgere a istoriei administraţiei locale clujene. Este expusă aici o mică parte din documente care scot la iveală momente extrem de importante pentru Clujul nostru”, a declarat primarul Sorin Apostu. Istoricul Ioan Drăgan a explicat necesitatea unei astfel de expoziţii. “Această expoziţie este un mijloc de educaţie publică la fel de folositor autorităţilor, publicului în general şi tinerilor în special. Arhivele au rolul de a educa cu privire la trecut. Arhive închise, sub lăcat sau cercetate pe alese sunt nonsensuri şi practici împotriva civilizaţiei. Epoca pe care am ales-o pentru expoziţie este similară cu cea pe care o trăim noi de 20 de ani. Aş provoca Primăria să facă o expoziţie cu perioada 1990-2011”, a spus istoricul Ioan Drăgan. Primarul Sorin Apostu a refuzat însă politicos invitaţia. “Eu, care lucrez de şapte ani în Primărie, am văzut nişte filmuleţe cu bulevaradul Eroilor, de exemplu, de care nu aş vrea să-mi amintesc. Nu-mi aminteam să fi arătat vreodată  aşa de rău. Aşa că e mai bine să ne oprim aici cu expoziţiile”, a menţionat Apostu.

Documente inedite

Istoricul Vasile Lechinţan, unul dintre organizatorii expoziţiei, a prezentat câteva dintre documentele inedite aduse în Sala de Sticlă a Primăriei. “Este evocat un Cluj al democraţiei româneşti interbelice. Clujul avea 101.000 de locuitori, din care 35.000 de români, 48.000 de maghiari, 13.000 de evrei şi 1000 de ţigani. Clujul era extrem de bogat în acea perioadă, avea clădiri şi mii de hectare de terenuri şi păduri. La bugetul de cheltuieli, Primăria a inclus şi alimentaţia vagabonzilor şi banii necesari ca să fie trimişi acasă, înapoi la locurile de origine”, a arătat Vasile Lechinţan. Expoziţia prezintă şi alte aspecte inedite precum vizita premierului francez Louis Barthou la Cluj sau planurile pentru o clădire a primăriei care nu a mai fost construită din cauza izbucnirii războiului.

“Un alt lucru inedit este o adresă a Primăriei către Facultatea de Litere prin care se cerea traducerea în limba latină a citatului din Nicolae Iorga cu privire la Matei Corvin”, a mai dezvăluit Lechinţan. Expoziţia a fost organizată de istoricii Ioan Drăgan, Paula Ivan şi Vasile Lechinţan, la deschidere fiind prezent şi academicianul Camil Mureşan.

Clujul în fotografii

Tot ieri, primarul Sorin Apostu a fost prezent şi la deschiderea expoziţiei de fotografie organizată de asociaţia ArtImage. Apostu a premiat cele mai reuşite fotografii şi a promis că acestea vor fi expuse într-un birou al Primăriei special creat pentru proiectul “Cluj-Napoca – Capitală Culturală Europeană în 2020”.