Actualitate

Purim - Sărbătoarea bucuriei la evrei

<p><img class="caption" src="documente/stories/03_martie/16_ziua/purim-the-megillah.jpg" border="0" alt="purim" style="float: left; margin: 2px 5px;" />Considerată cea mai veselă sărbătoare evreiască, ziua de Purim evocă de fapt un episod dramatic, un holocaust evitat în ultimul moment.</p>

Întâmplarea care stă la baza sărbătorii s-a petrecut conform tradiţiei cam acum 2.500 de ani şi este relatată în Cartea Esterei din Biblie. Regele Ahaşveroş al Imperiului Persan (identificat de unii cu Xerxes, de alţii cu Artaxerxes II), sub influenţa ministrului său Haman, semnează un decret prin care toţi evreii din cuprinsul imensului său imperiu, ar urma să fie exterminaţi. Ziua a fost aleasă prin tragere la sorţi (purim), de aici numele festivităţii. Acest plan criminal a fost dejucat prin acţiunile Esterei, soţia regelui, şi a unchiului acesteia, Mordehai.

În amintirea acestei salvări miraculoase s-a instituit festivitatea. Ea este precedată de o zi de post – postul Esterei şi cuprinde patru îndatoriri principale:

• Citirea publică a Cărţii Esterei la sinagogă
• Trimiterea de cadouri (alimente, de obicei dulciuri) prietenilor
• Donaţii pentru opere de caritate în favoarea celor săraci
• O masă festivă, cu mâncăruri tradiţionale şi simbolice

Sărbătoarea este legată şi de o serie de tradiţii populare, printre care obiceiul de a purta măşti. Din acesta s-au dezvoltat adevărate spectacole dramatice pe teme biblice (Purimspiel), mai ales în Moldova, care au stat la originea teatrului în limba idiş.

Chiar numele sărbătorii, Purim – sărbătoarea hazardului – exprimă ideea că, dimpotrivă, nimic nu este lăsat la voia întâmplării. Ceea ce, la prima vedere, pare o înlănţuire de evenimente fortuite, se dovedeşte a fi o desfăşurare logică a unui plan divin. De aici derivă optimismul acestei sărbători, chiar dacă numeroase încercări ulterioare la care a fost supus poporul evreu n-au avut un final atât de fericit.

Spectacol de Purim

Un spectacol de Purim, prezentat de corul „Talmud Tora” - dirijat de prof. Ecaterina Halmos, formaţia klezmer „Mazel tov” - dirijată de prof. Vasile Socea şi grupul de dans „Rikud” va avea loc duminica aceasta la Cluj-Napoca. Evenimentul e organizat de Comunitatea Evreilor din Cluj-Napoca şi va începe la ora 17, la Casa Tranzit din str. G. Bariţiu nr. 16.