Economie
Angajatorii clujeni caută personal pentru funcţii inexistente oficial
<p /><img src="documente/stories/2012/03_martie/06/meserii.jpg" border="0" style="float: right; margin: 2px 5px;" />Denumirile celor mai solicitate posturi din oraş nu se regăsesc în nomenclatorul meseriilor.
Deşi Clasificarea ocupaţiilor din România (COR) s-a modificat luna trecută, fiind adăugate noi meserii, cele mai căutate posturi de la nivel local nu se regăsesc în nomenclator.Astfel, reprezentanţii vânzări, specialiştii relaţii clienţii sau account managerii sunt înregistraţi în acte ca având o altă funcţie, care nu corespunde în totalitate cu descrierea din cod.
România are 56 de ocupaţii noi din februarie, în lista acestora regăsindu-se şi meserii precum „evaluator de evaluatori”, „gemolog”, „prestidigitator” sau „specialist în e-Guvernare”, „specialist în e-Sanatate” şi „specialist în e-Afaceri”.
Chiar dacă, având în vedere exemplele de mai sus, am putea avea impresia că lista de clasificări este exhaustivă, se pare că s-au uitat tocmai cele mai comune meserii.
Meserii lipsă
„Printre joburile cu cele mai multe oferte de angajare pe piaţă se numără cele de reprezentant vânzări, inginer de vânzări, director tehnic şi contabilă, însă dintre acestea doar ultimele două se regăsesc în COR”, spune Anca Sav, consultant resurse umane al agenţiei de recrutare şi selecţie personal Smart Training.
Lista e completată de Paladia Petrar, specialist resurse umane în cadrul companiei de resurse umane Integra HR. „Printre funcţiile care nu au corespondent în COR, dar sunt utilizate în practică, se numără cele de: specialist relaţii clienţii, specialist suport tehnic, business development manager, account manager (în vânzări, dar nu în domeniul bancar), business unit manager sau responsabil livrări. După cum se poate observa multe dintre ele sunt în limba engleză, ceea ce face şi mai dificilă identificarea în clasificarea oferită de Ministerul Muncii”, explică specialista.
Problemele apar în special la studii
Descrierea ocupaţiilor include inclusiv nivelul minim de studii cerut, situaţie care nu este tocmai pe placul angajatorului, determinând totodată salariul minim care poate fi acordat. „Sunt destul de multe probleme care apar din cauza diferenţelor dintre nomenclatorul COR şi practica din firme. Cea mai importantă ar fi în cazul nivelului de studii cerut”, precizează Paladia Petrar.
Angajatorii se adaptează totuşi situaţiei, în contract trecându-se denumirea din COR, iar în firmă folosindu-se o altă denumire.
ITM, legat de mâini
Neajunsurile clasificării sunt recunoscute de instituţiile din subordinea Ministerului Muncii, însă singura soluţie pe care acestea o văd la problemă este consultarea nomenclatorului în momentul completării aplicaţiei informatice Revisal pentru înfiinţarea şi completarea registrului general de evidenţă a salariaţilor şi adaptarea la situaţie. „Noi îi sfătuim pe oameni să folosească acele funcţii care sunt precizate în COR, mai mult nu putem face”, precizează purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Cluj, Corina Găvriluţ.
