Economie

Cât timp îi ia unui absolvent de studii superioare să-și amortizeze investiţia în educaţie?

<p><img src="documente/stories/2012/06_iunie/11/07-studenti absolventi festivitate absolvire umf stadion cfr rp 1014.jpg" border="0" align="right" />Universităţile din Cluj-Napoca vor furniza şi în acest an peste 20000 de absolvenţi. Câţi bani au cheltuit în medie pentru a încheia programele de studiu şi care sunt speranţele salariale având în vedere condiţiile economice actuale?</p>

La fel cum se întâmplă în cazul oricărei alte investiţii şi sumele cheltuite pentru a obţine diploma de absolvent de studii superioare sunt supuse interogatoriului rentabilităţii. Din păcate, acestă analiză se face, de regulă, după finalizarea proiectului educaţional şi nu înainte de realizarea sa. Astfel că, mulţi dintre tineri îşi pun genul acesta de întrebări abia după ce primesc diploma de licenţă şi sunt puşi în situaţia identificării unui loc de muncă care să corespundă nivelului de studii finalizat. Dacă pentru unii meditaţia este stimulată de dificultatea angajării, în cazul altora procesul nu este unul de lungă durată, însă veniturile obţinute sunt departe de ce sperau pe băncile facultăţii.  Monitorul de Cluj a efectuat câteva calcule care să ajute proaspăta forţă de muncă să pună în balanţă beneficiile şi costurile specializării.

Cheltuieli mari, venituri mici

Chiria lunară şi cheltuielile de întreţinere, cumpărarea de alimente, taxa de şcolarizare şi banii cheltuiţi pentru achiziţia de cărţi sunt cele patru mari categorii de cheltuieli cu care se confruntă majoritatea studenţilor. Dacă pentru primul element de cost am considerat o medie de 80 de euro lunar, ceea ce înseamnă un total de 810 de euro pe durata celor 9 luni ale anului universitar, respectiv 2.160 de euro (aproximativ 9.600 lei) pe parcursul celor trei ani de studiu, pentru coşul zilnic de alimente am calculat încă 15 de lei zilnic, adică 4050 de lei într-un singur an de facultate, respectiv 12.150 la finalul ciclului de şcolarizare. Taxa de şcolarizare a scos încă, aproximativ 2.500 de lei pe an, adică 7.500 de lei în trei ani, iar cărţile mai „sustrag” încă minim 150 de lei pe an de la fiecare student, respectiv 450 de lei până la terminarea facultăţii.

Însumând costurile enumerate anterior rezultă un cost minim minimorul per absolvent de 29.700 de lei, echivalentul a 6750 de euro.

În condiţiile în care salariul mediu net a fost în luna aprilie de 1.553 de lei şi presupunând, prin absurd, că fără să obţină diploma de licenţă absolvenţii ar reuşi să primească doar salariul minim pe economie, de 700 de lei, tinerii obţin un beneficiu de 853 de lei lunar. În situaţia dată, absolventului nostru i-ar lua trei ani să îşi amortizeze investiţia. Pe de altă parte, dacă în calculul nostru ţinem const de rata medie de economisire, care s-a învârtit în ultimii trei ani în jurul valorii de 10 %, proaspătului licenţiat i-ar trebui aproximativ 15 ani să pună de-o parte suma investită.

De şapte ori mai mulţi licenţiaţi în aproape două decenii

În 1993, numărul de absolvenţi de facultăţi a fost de 34.240 de persoane, acesta urcând aproape constant, astfel încât în 2007 numărul de licenţiaţi era de 232.885, adică de 7 ori mai mult, potrivit unei analize realizate de econtext.ro. Ulterior acestui an, în care s-a inregistrat valoarea absolută, numărul românilor care au obţinut diplome de facultate în 2009 s-a diminuat uşor, ajungând până la 191.291 de persoane.

În acelaşi timp însă, populaţia a scăzut, antrenând şi diminuarea numărul absolvenţilor de liceu, astfel încât în 1993 s-au înregistrat 596.343 de absolvenţi de învaţământ preuniversitar.