Opinii

Sistemul public de pensii sau FNI de Stat

Marea majoritate a pensionarilor nu sunt mulțumiți de pensia primită. În mod invariabil vor spune că, după zeci de ani de muncă, primesc o pensie foarte mică. Nemulțumirea lor este foarte reală. Pe de altă parte ar trebui să fie mulțumiți cu ce primesc pentru că este un “dar” pe care îl fac contribuabilii activi obligați la solidaritate de un Stat bun la suflet pe banii cetăţenilor săi.

Acestor cetățeni nemulţumiţi  le voi spune că de fapt ei nu au contribuit cu nimic la propria pensie. Ce de proteste, ce de înjuraturi, ce energie consumată pentru a-mi demonstra că au plătit lună de lună pentru pensie. Au dreptate, au plătit pentru pensie, dar nu pentru pensia lor ci pentru a celor care erau deja la pensie când li se reţineau banii din salariu.

Da, domnilor pensionari şi viitori pensionari, în schimbul banilor ce vi se rețin ați primit doar promisiuni că odată ieşiți la pensie o să primiți și voi. Și veți primi atâta timp cât alții se vor lăsa păcăliți, dar lucrul cel mai important este că veți primi atâta timp cât Statul tătuc va dori.

Hai că lucrurile se complică. Contribui o viață pentru ceea ce tu crezi a fi asigurarea ta la bătrânețe, dar este, de fapt, o mare înșelătorie. Tu nu ai nici un control nici asupra banilor reținuți și nici asupra banilor pe care îi vei primi. Da, stimate pensionar, pe munca ta, pe banii tăi, vei fi ca un cerșetor care așteaptă pomană de la domnul Stat. Și statul dă, dar nu chiar gratis, dă pe voturi. Statul (rog în loc de stat să citiți clasa politică) își va aminti întotdeauna de dumneavoastră … în campaniile electorale și vă vor convinge să votați promițând pensii din ce în ce mai mari.

Și ce-i rău în asta, veți spune. În afară de faptul că mărirea pensiei se bazează pe buzunarul copiilor si nepoților dumneavoastră, nu este nimic rău. Mulțumiți-le lor, nu Statului. Și tot lor să le cereți scuze când îi auziți că nu le ajung banii, deși muncesc din greu, pentru că plătesc aproape jumătate din prețul muncii lor la Statul tătuc, statul pervers care își permite să vină la tine, pensionar, să cumpere voturi (implicit privilegii) cu banii copiilor și nepoților tăi.

Ați observat că majoritatea celor care își strigă nemulțumirea spun „după atâția ani de muncă” și nu „am contribuit atâta la pensii” așa cum ar fi normal? Cum e posibil așa ceva? Simplu, datorită invenției diabolice numită „stopajul la sursă”. Neprimind toți banii cuveniți pentru munca prestată nu mai ești conștient de prețul real al muncii tale şi că, de fapt, plătești pentru tot ce primești și chiar mai mult.

Bun, am spus că Statul vă oferă doar promisiuni, că Statul pervers cumpără voturi folosindu-se de nevoile dumneavoastră și banii copiilor muncitori, am spus că statul este pervers și că tot sistemul este o înșelătorie. A venit vremea să mă explic.

Ceea ce se cheamă sistem public de pensii este de fapt o schemă Ponzi. Ce este o Schemă Ponzi? „O Schemă Ponzi este o operațiune investițională frauduloasă ce implică plata unor profituri deosebit de mari unor investitori de pe urma unor fonduri investite de alte persoane și nu de pe urma veniturilor pe care afacerea le-a generat în realitate.” (definitie Wikipedia) O recunoașteți? În România acest gen de operațiuni au căpătat nume autohtone „CARITAS” sau “FNI”. Cred că v-ați lămurit deja.

Sistemul public de pensii trăieşte atâta timp cât intră alţi participanţi, respectiv persoane active care muncesc şi realizează venituri impozabile. Pentru a se plăti pensii (profituri) din ce în ce mai multe, este nevoie de tot mai multe persoane angajate, contribuitoare, sau persoanele aflate în sistem să plătească mai mult. Angajații contribuitori plătesc deja prea mult. Problema e că intrarea în sistem nu e așa simplă, înseamnă locuri de muncă, înseamnă persoane care să poată ocupa aceste locuri de muncă. Cu alte cuvinte înseamnă spor demografic și creștere economică.

În acest moment intervine Statul tătuc care-și manifestă solidaritatea cu acești fraieri, cum altfel decât pe banii mei, simplu cetățean plătitor de taxe și impozite și-i acordă ajutoare și despăgubiri. Îl arestează, de ochii lumii, pe inițiatorul schemei și lucrurile reintră în normal până la următorul Ponzi. Fraierii cu bani sunt liniștiți (n-au pierdut chiar tot), Statul e fericit, a adus pacea socială. Toți primesc câte ceva, mai puțin eu, simplul cetățean care primește găurile în asfalt. De unde, Doamne iartă-mă, bani și pentru astea?

Nu-i așa că sună cunoscut? La noi s-a numit FNI.

Mai multe despre acest subiect puteţi citi aici.