Actualitate
Mai puţină hârțogărie pentru profesorii din preuniversitar
<p /><img src="documente/stories/2012/04_aprilie/04/07-oana-badea.jpg" border="0" style="float: right; margin: 2px 5px;" />Ministerului Educaţiei pare dispus să renunțe la documentele care complică inutil viața dascălilor.
Septembrie 2012 va fi momentul în care cadrele didactice din sistemul de învăţământ preuniversitar vor resimţi o măsură clară, evidentă în favoarea renunţării la birocraţie, a susţinut, ieri, la Alba Iulia, Oana Badea (foto), secretar de stat în cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.Oana Badea a spus că la nivelul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (MECTS) a fost constituit un grup de lucru, care a avut deja o primă întâlnire, pentru ca, în termen de maxim o lună, să existe un concept clar, astfel încât „consfătuirile de dinainte de septembrie să permită transmiterea unitară a mesajului care eliberează fiecare componentă din sistemul de învăţământ preuniversitar de redactarea unor documente”.
„Rezultatul pe care ni-l dorim: un număr de documente scrise restrâns pentru cadrele didactice, documente standardizate care să presupună doar completare, documente care să fie redactate doar în format electronic”, a subliniat oficialul.
Care ar fi „lista scurtă”
Oana Badea a făcut cunoscute rezultatele consultării publice iniţiate în rândul cadrelor didactice de MECTS, „Tu faci lista scurtă!”, la care au „răspuns” aproape 4.000 de cadre didactice.
Astfel, 73% dintre acestea consideră inutil să realizeze un raport scris asupra situaţiei şcolare şi comportamentale a elevilor, prezentat spre validare semestrial şi anual în consiliu profesoral, 69% consideră inutilă existenţa unui portofoliu al profesorului pe fiecare disciplină, dar consideră utilă existenţa unui portofoliu unic în cadrul unităţii de învăţământ.
De asemenea, 70% cred că e inutil să faci dovada aplicării cercetărilor ştiinţifice şi metodice în şcoală pentru îmbunătăţirea performanţelor şcolare, adică aceştia consideră că inspecţia şcolară poate suficient de bine să releve aceasta. Nu consideră normal să li se ceară lista manualelor şcolare 67% dintre respondenţi.
Un procentaj foarte ridicat, 89%, consideră inutil că i se solicită unui cadru didactic seturi de criterii de reuşită, de indicator de performanţă, altele decât cele stabilite standard.
„Aceste lucruri conduc la o grămadă de documente scrise pe care profesorul trebuie să le realizeze, documente pentru redactarea cărora se consumă mult timp. Semnalul este foarte clar, trebuie să reducem numărul acestor documente”, a subliniat Badea, care a adăugat că „septembrie 2012 va fi momentul în care colegii din sistem vor resimţi o măsură clară, evidentă în favoarea renunţării la hârţogăraie, renunţării la birocraţie în preuniversitar”.
Documente în format electronic
Oana Badea a făcut referire şi la relaţia cu Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar.
„Discuţia cu ARACIP a fost aceea de a gândi o modalitate în care foarte multe dintre documentele pe care le solicită să fie solicitate în format electronic, într-o structură de acest gen, încât să nu mai fie nevoie de bibliorafturi întregi şi de xerox-uri la infinit”, a spus aceasta.
Badea a recunoscut că nu va fi simplu, pentru că, de fapt, o parte din documentele pe care le redactează un cadru didactic reprezintă final de proces de reformă în anumite etape în toţi aceşti ani.
Secretarul de stat a amintit şi de proiectarea didactică, în care a existat un moment de cotitură, prin 2001-2003, când s-a trecut de la planificări calendaristice, clasice, la alt tip de proiectări, cu proiectarea unităţilor de învăţare.
Badea a subliniat că trebuie să existe un răspuns la semnalul pe care cadrele didactice l-au transmis, respectiv la faptul că proiectarea didactică nu este simţită în sprijinul activităţii directe cu elevii. „Dacă nu te ajută la aşa ceva, proiectarea didactică nu-şi are sensul, nu-şi atinge scopul”, a apreciat aceasta.
De asemenea, va mai fi făcută o partajare foarte exactă a documentelor în funcţie de instituţiile care au responsabilităţi de monitorizare.
„În esenţă, acelaşi lucru se cerea cam din trei locuri, a spus Oana Badea. Şi acest lucru se va întâmpla tot la capătul procesului de debirocratizare”, a conchis secretarul de stat pentru învăţământul preuniversitar.
