Actualitate
Viitorii profesori vor face obligatoriu șase ani de studii
<p /><img src="documente/stories/2012/04_aprilie/10/catalin-baba.jpg" border="0" style="float: right; margin: 2px 5px;" />Toţi tinerii care vor intra la masteratul didactic vor primi o bursă care este egală cu salariul net al unui profesor debutant.
Niciun absolvent de facultate nu va mai putea fi profesor, nici măcar suplinitor dacă nu are trei ani de facultate, doi ani de masterat didactic şi un an de practică sub supravegherea unui profesor-tutore. Anunţul a fost făcut de ministrul Educaţiei, Cătălin Baba, în cadrul unui interviu acordat evz.ro.Dacă până acum, orice absolvent de facultate se putea înscrie la concursurile pentru posturile de profesor sau suplinitor, regulile se vor schimba drastic şi nu va mai putea deveni cadru didactic oricine.
„Din toamna acestui an vor începe programele de masterat didactic. Dacă până acum, după ce terminai o facultate de trei ani de zile, făcând şi modulul pedagogic, intrai direct la clasă, noua lege a educaţiei naţionale creează un parcurs special. După terminarea celor trei ani, care de data aceasta sunt doar pentru pregătire teoretică, în care nu te pregăteşti în mod expres pentru a fi profesor , după aceea intri într-un masterat de doi ani de zile care are un program special de pregătire a profesorului de limba română, de matematică, de biologie etc”, a declarat Cătălin Baba pentru evz.ro.
El a mai spus că aceste programe sunt acreditate de ARACIS împreună cu Ministerul Educaţiei Naţionale, ca beneficiar al acestui sistem de pregătire, ceea ce înseamnă că nu se vor putea face peste tot în România. Ministerul împreună cu ARACIS vor alege cele mai bune universităţi unde există resursa umană, unde există planurile de învăţământ pentru a crea adevăraţi profesori.
Masteranzii vor primi salariul unui profesor debutant
Potrivit ministrului Educaţiei, toţi tinerii care vor intra într-un astfel de program vor primi o bursă care este egală cu salariul net al unui profesor debutant.
„Când un tânăr va opta pentru masteratul didactic el va fi în esenţă angajat al sistemului. Va primi o bursă care este egală cu salariul. Aceşti doi ani de zile cuprind perioade de pregătire teoretică şi practică în didactica materiei pe care urmează să o predea. După aceşti doi ani de zile va exista un examen de dizertaţie ca la masterat. Unii îl vor trece, alţii, nu. Nu este nicio problemă. Cei care nu-l vor trece, asta este, statul român a plătit pentru pregătirea lor, dar dacă nu fac faţă, nu este nicio problemă, pur şi simplu nu vor putea să profeseze. Pregătirea viiitorilor profesori începe în toamna acestui an şi la sfârşitul lui 2014 vom avea primii absolvenţi care vor ieşi din acest sistem”, a spus Cătălin Baba.
Un an de ucenicie cu un profesor-tutore
Un tânăr care nu va lua examenul de dizertaţie nu va putea preda nici măcar ca suplinitor pentru că după ce „au terminat examenul de masterat urmează un an de practică în care tânărul absolvent merge într-o şcoală, predă, primeşte în continuare salariul de profesor debutant, dar predă împreună cu un profesor- tutore”.
După terminarea acestui an de tutoriat, se dă examenul de intrare în sistem, care de fapt este examenul de certificare pentru cariera didactică.
„Sistemul este astfel conceput încât la sfârşitul a trei ani de licenţă, plus doi ani de masterat, plus un an de tutoriat, să avem resursa umană calificată care va intra în sistemul de învăţământ. Conform Legii Educaţiei Naţionale, dacă nu ai mai trecut prin acest sistem, cu alte cuvinte prin şase ani de pregătire , nu o să poţi să predai la niciun nivel, nici măcar la clasa pregătitoare”, a subliniat ministrul Educaţiei.
Curriculă nouă pentru elevi
În interviul pentru evz.ro, Cătălin Baba a subliniat că se lucrează acum la manuale noi pentru elevi şi se încearcă realizarea unei curricule mai aerisite, adaptată la realitate.
„Începând cu anul trecut am lansat modificarea curriculară. Legea Educaţiei Naţionale oferă baza legală pentru a modifica planurile de învăţământ, manualele. Ministerul Educaţiei a lansat deja curricula pentru clasa pregătitoare şi pentru clasa întâi. Sigur, noua curriculă poate intra în vigoare doar la intrările în sistem, la clasa pregătitoare, la clasa întâi şi la clasa a cincea. Pe măsură ce elevii din clasa a cincea vor trece în clasa a şasea, a şaptea, vor avea o curriculă nouă”, a spus ministrul Educaţiei.
Baba doreşte elevi cu gândire critică
Potrivit ministrului, se încearcă realizarea unei curricule mai aerisită şi mai adaptată la realitate.
„Nu curricula este totul. Am lansat acest program Şcoala altfel. Încercăm să apropiem părinţii, elevii, de profesori şi toţi împreună de ceea ce se întâmplă în societate. Avem programul cu Şcoala Discovery, în care încercăm să găsim o altă modalitate de a transmite informaţii, care să fie mai adaptată pentru generaţia Internetului care astăzi populează şcolile. Ceea ce ne dorim este ca elevii noştri să aibă o gândire critică, să facă judecăţi de valoare, să fie capabili să analizeze o situaţie din lumea reală şi să găsească o soluţie la o problemă la o soluţie din lumea reală”, a spus Cătălin Baba.
El a subliniat că şcoala românească era locul în care învăţai ce a spus Călinescu despre Creangă decât să citeşti tu ce a scris Ion Creangă, să vii cu interpretarea ta. E o tradiţie care va trebui schimbată.
În următorii 12 ani se vor aloca bani pentru tipărirea de manuale noi
„Avem curricula pentru clasa pregătitoare şi clasa întâi. Într-o lună şi jumătate vom avea curricula pentru clasa a cincea. Pe baza lor, se fac drafturile pentru manuale şcolare. Practic, pregătirea unui manual şcolar durează în jur de 9- 10 luni. O să avem reeditări de cărţi la clasa întâi şi la clasa a cincea în această vară şi manuale noi în anul viitor. Va fi un efort, pentru că, practic, în fiecare an, în următorii 12 ani, Ministerul Educaţiei va trebui să aloce sume importante pentru tipărirea de manuale. O să puteţi să întrebaţi în doi- trei- patru ani fiecare ministru câţi bani a alocat pentru tipărirea de cărţi”, a conchis Cătălin Baba.
