Actualitate
Dezbatere pe tema asistenţei sociale din România, la Cluj
<div id="news_2048371" style="display: block;" />Peste 200 de asistenţi sociali şi profesori de la Catedra de Asistenţă Socială a Universităţii Babeş-Bolyai au dezbătut marţi, în cadrul unei reuniuni, teme specifice profesiunii pe care o practică, evidenţiind aspectele pozitive şi negative înregistrate în activitatea lor în ultimele două decenii.
Intitulată ''Asistenţa Socială la 20 de ani. Provocări, formare şi profesionalizare'', dezbaterea organizată de Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială a Universităţii Babeş-Bolyai cu prilejul Zilei Internaţionale a Asistenţei Sociale a adus în atenţie trei dintre structurile de care a depins evoluţia unei discipline renăscute în învăţământul românesc după 1991 - educaţia de profil, activitatea asistenţilor sociali, precum şi politicile promovate pentru protecţia oamenilor vulnerabili şi a copiilor.În deschiderea reuniunii, rectorul Universităţii Babeş-Bolyai, prof. univ. dr. Andrei Marga, a subliniat, în discursul intitulat 'Constrângerile actuale ale statului social', că mulţi absolvenţi ai facultăţii de profil a universităţii servesc cu devoţiune persoane aflate la limita supravieţuirii sau suferinde 'din ţara cu cei mai mulţi oameni necăjiţi din Europa'. Profesorul Andrei Marga a apreciat că ideea guvernanţilor actuali că statul social trebuie abandonat în condiţii de criză este eronată şi trebuie corectată fără întârziere.
'Nu devenim capitalişti dacă desfiinţăm statul social. Acesta vine din fundamentele lumii moderne, şi nu din ideologie, precum se crede greşit. Statul social este inevitabil. În prezent, el are nevoie de resurse pentru redistribuţie, dar în România discuţia pe acestă temă este blocată din cauza unor optici confuze. Echilibrul bugetar nu se poate realiza fără a interoga economia societăţii. Clişeele vechi, păstrate, din păcate, după 1990, că societatea poate fi condusă numai prin prisma a trei-patru indicatori, precum rata dobânzii, rata inflaţiei, productivitatea muncii şi investiţiile, nu mai sunt ancorate în economia reală. Criza actuală poate fi depăşită printr-un nou sistem de impozitare, care nu înseamnă însă deloc majorarea taxelor şi a impozitelor, ci o redistribuire a resurselor. Sistemul de impozitare moştenit din secolul al XIX-lea este la capătul puterilor şi trebuie regândit realist, pe fondul ideii să statul social este absolut necesar, dar trebuie reconceput', a susţinut profesorul universitar.
Rectorul UBB a afirmat că statul social nu este o invenţie a socialismului, ci a fost creat în 1860, în Franţa şi întărit apoi de cancelarul Germaniei, Otto von Bismarck (1815-1898), care a introdus primele măsuri de protecţie socială, în sănătate şi pentru grija bătrâneţii, prin asigurarea pensiei.
În luările lor de cuvânt, prof. dr. Livia Popescu şi Maria Roth s-au referit la formarea în asistenţa socială iar conf. dr. Cristina Baciu a punctat realizările primelor serii de absolvenţi ai Facultăţii clujene de Sociologie şi Asistenţă Socială.
Despre 'Formarea centrată pe competenţe în asistenţa socială' a vorbit conf. dr. Sorina Poledna iar directorul executiv al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Cluj, Monica Filip, despre 'Istoria recentă a unui nou început în protecţia copilului'. La rândul său, directorul executiv al Centrului de Resurse pentru Romi, Florin Moisă, a abordat tema 'Asistenţii sociali şi iniţiativele sectorului nonprofit'.
Participanţii la reuniune au evidenţiat că mesajele transmise populaţiei în ultima vreme de actuala putere politică reflectă o totală desconsiderare a grupurilor marginale ale societăţii, cei dezavantajaţi social nefiind parte a deciziei care se ia la nivel central în privinţa lor. Pe de altă parte, în discursul oficial este promovată ideea de individualism, în dauna comunitarismului, şi este antieuropean ca în perioade de criză să fie suspendată protecţia socială, cu argumentul că nu sunt bani pentru sprijinul păturilor sărace, aflate la limita supravieţuirii.
