Politică

Autostrada Transilvania, făcută de chinezi?

<p><img src="documente/stories/08_august/16_ziua/07 boc chinezi.jpg" border="0" title="Primul-ministru Emil Boc a avut vineri o întrevedere cu preşedintele Republicii Populare Chineze, Hu Jintao" style="float: left; margin: 2px 5px;" /> Emil Boc a vorbit ieri cu reprezentanţii unor firme chinezeşti şi româneşti despre posibilitatea construcţiei unor tronsoane prin parteneriat public-privat.</p>

Premierul Emil Boc, aflat în China, a participat ieri la Forumul economic româno-chinez, organizat la Beijing, unde a încercat să îi convingă pe oamenii de afaceri chinezi să investească în România.

Reprezentanţii Guvernului român se află în China pentru a negocia mai multe proiecte economice, precum reactoarele 3 şi 4 ale centralei nuclearo-electrice de la Cernavodă, noi capacităţi de cărbune Termoelectrica la Doiceşti, autostrada Sibiu-Piteşti, linia de metrou Bragadiru-Voluntari, dar şi vânzarea la bursă a 15% din acţiunile Transelectrica (TEL). Alte proiecte în care Guvernul român încearcă să îi atragă pe investitorii chinezi sunt a doua centură a Capitalei şi Canalul Dunăre-Bucureşti.

În plus, premierul Emil Boc le-a vorbit investitorilor chinezi şi despre posibilitatea realizării unor tronsoane ale Autostrăzii Transilvania prin parteneriat public-privat (PPP), în condiţiile în care compania americană Bechtel negociază cu Ministerul Transporturilor condiţiile renunţării la lucrările efectuate la unele tronsoane ale autostrăzii.

La rândul său, ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, a explicat investitorilor chinezi că nevoile de dezvoltare a infrastructurii din România sunt mari şi există un portofoliu de proiecte pentru a atrage finanţare privată.

Promisiuni şi avantaje

Şeful Guvernului i-a asigurat pe oamenii de afaceri chinezi că vor beneficia de ajutoare de stat în cazul în care investesc sume importante în România şi creează mai multe locuri de muncă, spunându-le că legislaţia internă permite acordarea unor astfel de facilităţi, acceptate şi de către UE.

Un alt avantaj amintit de premier este costul redus al forţei de muncă. “Avem o economie în dezvoltare, unde costul forţei de muncă este încă scăzut, iar calitatea este recunoscută. România poate părea ca fiind la mare distanţă, dar tehnica modernă de transport reduce această distanţă. România poate fi un partener al Chinei, o poartă de intrare spre Europa”, a spus Boc oamenilor de afaceri chinezi.

Stabilitatea economică, un factor determinant în deciziile de investiţie, a fost prezentată ca fiind un efect al măsurilor de austeritate dispuse de autorităţile de la Bucureşti, menite să menţină sub control deficitul bugetar şi datoria publică.

Acelaşi mesaj a fost prezentat şi de ministrul Economiei, Ion Ariton, prezent la Forum, care a susţinut că oportunităţile pe care România le poate oferi investitorilor chinezi rezultă din integrarea ţării în Uniunea Europeană, facilitând dezvoltarea activităţilor de producţie şi, implicit, posibilitatea de a exporta produsele realizate, fără taxe vamale, pe o piaţă de circa 500 milioane consumatori, precum şi pe pieţele care sunt sub incidenţa acordurilor de liber schimb semnate cu UE.

Investiţii la Dej

În Cluj, investiţiile chinezilor vor “trezi” producţia de celuloză din judeţ, prin investiţia celui mai mare producător de hârtie chinez, China Paper, la combinatul de celuloză şi hârtie Someş Dej, realizată într-un parteneriat public-privat la care statul român va participa cu 150 de milioane de euro, iar restul de 350 de milioane vor veni din est.

Ştefan Vuza, proprietarul combinatului, şi reprezentanţii companiei vor pune la punct ultimele detalii luna aceasta.

Compania va angaja 2.900 de oameni până în 2014, potrivit condiţiilor unui memoriu semnat anul trecut.

Dezechilibru import-export

În prezent, valoarea produselor importate din China depăşeşte cu mult valoarea exporturilor. La 31 mai 2011, volumul total al schimburilor comerciale ale României cu China au depăşit 1,5 miliarde dolari, din care exportul românesc în China a fost de circa 209 milioane dolari, iar volumul exportului chinez în România a fost de 1,3 miliarde dolari.

Deşi exportul de produse “made in România”are nevoie de susţinere, premierul a neglijat acest aspect în cadrul întâlnirilor de la forum. Astfel, directorul general al firmei chineze Shenzhen Shunmei Trading, cel mai mare importator chinez de vinuri româneşti, a fost deranjat că premierul Boc nu a discutat sau nu a făcut măcar o fotografie cu el la Forumul economic, deşi solicitase o întâlnire ca mesaj politic important în derularea afacerii.

În ceea ce priveşte volumul investiţiilor chineze în România, la 31 martie 2011 erau înregistrate aproximativ 10.000 de societăţi chineze, valoarea investiţilor fiind de 389,4 milioane dolari.