Economie

Cercul plătitorilor de TVA se restrânge. Va scădea şi evaziunea?

<p><img src="documente/stories/2012/04_aprilie/04/01-facturi tva.jpg" border="0" style="float: right; margin: 2px 5px;" />Firmele sunt obligate să plătească TVA doar dacă au încasări de peste 50000 de euro.</p>

Numărul firmelor care erau „obligate” să recurgă la ilegalităţi – cum ar fi nefacturarea unor produse sau servicii – pentru a-şi păstra cifra de afaceri sub pragul care face trecerea la plata taxei pe valoare adăugată va scădea ca urmare a deciziei Consiliului Uniunii Europene de a aproba, la solicitarea României, creşterea pragului de la 35.000 euro la 50.000 euro.

Decizia a fost adoptată la 26 martie şi publicată la sfârşitul săptămânii trecute în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Hotărârea Consiliului vizează un plafon de 65.000 de euro la cursul de schimb valutar de la data aderării României la UE (aproximativ 3,3 lei pentru un euro), astfel că valoarea practică a plafonului la rata actuală de schimb (4,37 lei/euro) este de circa 50.000 de euro.

Măsura intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial şi este valabilă până la finele anului 2014 sau până la implementarea unei noi directive europene privind plafoanele de cifră de afaceri sub care firmele pot fi exceptate de la plata TVA, se spune în document.

Cum este privită noua reglementare de economiştii clujeni?

Ştefan Dimitriu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Cluj (CCI CJ) vede ca benefică schimbarea, însă consideră că vor exista în continuare persoane care vor încerca să eludeze legea. „Modificarea este pozitivă. Pentru a mări baza de impozitare şi a atinge un nivel optim trebuie mărit numărul de angajaţi cu aproximativ 2 milioane, iar pentru aceasta trebuie create condiţii favorabile firmelor. Cred totuşi, că va creşte în continuare numărul firmelor care să aibă acelaşi acţionar unic. Practic, pentru a avea o cifră de afaceri mai mică decât pragul care face trecerea la plătitori de TVA se înfiinţează mai multe firme pentru aceeaşi activitate”, explică Dimitriu.

Potrivit directorului executiv al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice DGFP Cluj, măsura va duce la evitarea problemelor apărute din dezinformarea contribuabililor, care nici măcar nu ştiau de existenţa pragului, „trezindu-se” în ilegalitate. „Au existat, până acum multe cazuri, în special în cazul persoanelor fizice, pentru că firmele au posibilitatea de la început să opteze pentru una dintre cele două variante – plătitor şi neplătitor de TVA– să depăşească pragul şi să nu ştie că aceasta implică o altă încadrare. Prin urmare, schimbarea este binevenită şi în concordanţă cu evoluţia economică anticipată”, spune Mihai Costin.

Creşterea pragului nu este privită ca o mană cerească şi de Mircea Maier, managerul general al companiei clujene de consultanţă în afaceri Evo Trend.

„Pentru servicii, ca start-up este benefică modificarea, însă pentru alte sectoare de activitate impactul este nesemnificativ. Diferenţa între praguri este foarte mică, practic la o firmă 15.000 de euro în plus la cifra de afaceri pot fi uşor obţinuţi. Ar trebui să se facă o diferenţiere de TVA între sectoare, cu se face în alte state membre UE”, este de părere economistul.

„Într-adevăr suma nu este mare, dar privită procentual, din prisma celor 42%, e semnificativă. Vom vedea care e impactul şi la nivel bugetar, pentru că, dacă veniturile scad, se va încerca compensarea lor prin alte reglementări”, contraatacă Augustin Feneşan, preşedintele Asociaţiei Patronilor şi Meseriaşilor (APM) Cluj.

Creşterea limitei vine cu taxare şi contabilitate simplificate

Intenţia Guvernului de a solicita UE creşterea acestui plafon a fost inclusă încă de la sfârşitul anului 2010 în scrisoarea de intenţie convenită cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană. În document era menţionat că, odată cu această modificare, Ministerul Finanţelor va introduce şi un sistem simplificat de taxare pentru firmele cu afaceri sub plafonul de 50.000 euro.

Totodată, schimbarea pragului va duce şi la o simplificare a contabilităţii şi implicit o reducere a muncii prestate de întreprinzător, potrivit preşedintelui APM Cluj.