Economie

Cluj-Napoca – oraş de consum, nu de producţie

<p>Cifra de afaceri din industrie şi servicii este depăşită de cea din comerţ.</p>

Structura activităţilor economice din Cluj-Napoca după cifra de afaceri publicată de autorităţile locale pe portalul www.clujbusiness.ro indică o balanţa comercială dezechilibrată, valoarea bunurilor şi serviciilor produse la nivelul municipiului fiind mai mică decât valoarea consumată la nivelul oraşului.

Practic, veniturile din servicii adunate cu cele din industrie se situează sub nivelul sumelor obţinute de clujeni din comerţ.

Astfel, industria atinge la nivel local un prag ruşinos de doar 21% din CA totală, faţă de mult mai puternicele „sectoare aflate mai aproape de cumpătător”, cum este cel al serviciilor, care aduce 25% din veniturile realizate la nivelul oraşului nostru şi de comerţ care atrage 45% din banii locali.

Mai „dezechilibraţi” decât la nivel naţional

Potrivit ultimelor date disponibile aferente anului 2010, furnizate de Institutul Naţional de Statistică (INS), la nivel naţional balanţa se apropie de atingerea unui echilibru între producţie şi consum. Veniturile obţinute din industrie sunt aproape dublul cifrei pe Cluj-Napoca, 35,6% faţă de cei 21% locali. Şi comerţul ajută la stabilirea echilibrului naţional, printr-o valoare mai mică cu 6% decât cea aferentă afacerilor municipiului.

Semne rele anul are

Exporturile vor creşte în acest an cu 3,3 miliarde euro, în timp ce importurile vor fi suplimentate cu aproape 6 miliarde de euro, ceea ce va duce la adâncirea deficitul comercial cu 2,5 miliarde euro şi la o deteriorare a deficitului de cont curent cu 1% din PIB, la 7,2 miliarde euro, potrivit Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP).

Ritmul de creştere a exporturilor scade semnificativ, de la 20,5% la 7,4%, pe fondul intrării în recesiune a zonei euro, principalul partener comercial al României. În acelaşi timp, CNP estimează că importurile îşi vor reduce avansul cu numai 5,6 puncte procentuale, de la 16,7% anul trecut la 11,1%.

Astfel, deficitul comercial este aşteptat să crească de la 7,46 miliarde euro la 9,97 miliarde euro (FOB/FOB), sau de la 9,7 miliarde euro la 12,48 miliarde euro (FOB/CIF).