Actualitate

Obiceiul „boul înstruţat”, readus la viaţă în Parcul Etnografic

<p><strong><img src="documente/stories/2013/06_iunie/19/boulinstrutat.jpg" border="0" style="float: left; margin: 2px 5px;" />Parcul Etnografic de pe Tăietura Turcului va găzdui sâmbătă, între orele 12.00 – 18.00, o serie de evenimente prin care sunt readuse obiceiurile şi tradiţiile demult uitate, specifice sărbătorii de Rusalii.

Clujenii sunt invitaţi, sâmbătă, în Parcul Etnografic de pe Tăietura Turcului la ceremonialul tradiţional „împănatul boului” sau „boul înstruţat” care va fi prezentat de locuitorii din satul Batin, comuna Unguraş, Cluj, fiind urmat de un spectacol de muzică populară al ansamblurilor folclorice din judeţ.

Muzeul Etnografic în colaborare cu Eugen Tepeş Stroia au pregătit şi alte surprize pentru clujenii care vor participa la readucerea la viaţă a obiceiurilor şi tradiţiilor de mult uitate, specifice perioadei din preajma solstiţiului de vară: muzică, balmoş ciobănesc, cârlan la ceaun cu arome rare, plimbări în aer liber cu familia, dansuri şi costume tradiţionale din zonă.

Ce semnifică „boul înstruţat”, obicei foarte rar întâlnit în prezent

Cunoscut sub numele de „împănatul boului“ sau „boul înstruţat” avea loc în satele transilvănene în preajma verii, la sărbătoarea Rusaliilor. Organizatorii evenimentului de sâmbătă spun că în zilele noastre, aria lui de răspândire s-a redus foarte mult datorită modernizării lumii rurale, păstrându-şi continuitatea doar în câteva sate de pe văile Someşului şi Ţibleşului.

Conform tradiţiei, cel mai vestit fecior din sat alegea în ajunul acestei sărbători un bou frumos, pe care îl ducea la păscut într-o poiană, unde era lăsat liber o noapte întreagă. La revărsatul zorilor, boul era readus în sat şi pregătit pentru ceremonial. După purificarea acestuia, prin spălare cu „apă neîncepută”, i se punea la gât o cunună de flori de câmp, spice de grâu si sânziene, clopoţei în coarne, iar fetele „îl îmbrăcau” cu feţe de masă şi covoare alese în războiul de ţesut, cu panglici si brâie, dându-i o înfăţişare fabuloasă. Feciorii din alaiul însoţitor îşi făceau coifuri, obrăzare din coajă de cireş sălbatic pentru a-şi ascunde identitatea, înlâturând astfel posibila agresiune a forţelor malefice. Îndrumat de un vătaf, alaiul ducea „boul înstruţat” din gospodărie în gospodărie, în timp ce feciorii intonau oraţii-colinde dedicate zeului suprem (Soarelui). Acest ceremonial se organiza cu scopul de a aduce noroc, belşug şi sănătate oamenilor şi pământului.