Programul „Rabla“ va continua în 2011, la fel ca anul trecut, casarea maşinilor urmând să înceapă în jurul datei de 20 martie dacă bugetul Fondului de Mediu şi ghidul vor fi adoptate săptămâna viitoare, a declarat ieri ministrul Mediului şi Pădurilor, Laszlo Borbely. El a precizat că în România mai sunt peste 200.000 de maşini mai vechi de zece ani, care ar trebui casate, şi a explicat că în cinci zile de la publicarea în Monitorul Oficial a bugetului şi a ghidului va fi anunţată sesiunea de validare pentru cei aproximativ 200 de colectori şi 100 de producători de autoturisme. Apoi, timp de zece zile, se vor putea depune dosarele, care vor fi validate în alte zece zile, într-un interval asemănător urmând să fie semnate şi contractele.“Cred că în jur de 18-20 martie va putea începe casarea maşinilor. Nu e o întârziere“, a adăugat Laszlo Borbely. Ministrul a atras atenţia că în ghidul de anul acesta au fost operate mici modificări care să asigure un control mai strict al casărilor, el adăugând că speră ca numărul acestora să crească. Potrivit ministrului Mediului, cele mai multe maşini casate în cursul anului trecut aveau o vechime între 15 şi 20 de ani. În 2010 au fost achiziţionate, prin programul „Rabla“, 63.000 de maşini noi.

Programul „Rabla“ va continua în 2011, la fel ca anul trecut, casarea maşinilor urmând să înceapă în jurul datei de 20 martie dacă bugetul Fondului de Mediu şi ghidul vor fi adoptate săptămâna viitoare, a declarat ieri ministrul Mediului şi Pădurilor, Laszlo Borbely. El a precizat că în România mai sunt peste 200.000 de maşini mai vechi de zece ani, care ar trebui casate, şi a explicat că în cinci zile de la publicarea în Monitorul Oficial a bugetului şi a ghidului va fi anunţată sesiunea de validare pentru cei aproximativ 200 de colectori şi 100 de producători de autoturisme. Apoi, timp de zece zile, se vor putea depune dosarele, care vor fi validate în alte zece zile, într-un interval asemănător urmând să fie semnate şi contractele.“Cred că în jur de 18-20 martie va putea începe casarea maşinilor. Nu e o întârziere“, a adăugat Laszlo Borbely. Ministrul a atras atenţia că în ghidul de anul acesta au fost operate mici modificări care să asigure un control mai strict al casărilor, el adăugând că speră ca numărul acestora să crească. Potrivit ministrului Mediului, cele mai multe maşini casate în cursul anului trecut aveau o vechime între 15 şi 20 de ani. În 2010 au fost achiziţionate, prin programul „Rabla“, 63.000 de maşini noi.

O grădiniţă din Someşeni va fi extinsă cu bani europeni. Urbaniştii clujeni, membri ai Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism (CTATU), au aprobat ieri Planul Urbanistic Zonal şi cel de Detaliu (PUZ şi PUD) pentru extinderea şi etajarea centrului de zi pentru copii „Ţara Minunilor”. Centrul e situat în zona cartierului Someşeni, pe strada Înfrăţirii, şi cuprinde şi o grădiniţă. Anterior, la mijlocul lunii ianuarie, urbaniştii şi-au dat acordul şi pentru oportunitatea extinderii construcţiei amintite din cartierul Someşeni. Centrul urmează să fie extins cu fonduri europene. „Pentru o mai bună funcţionare a acestui centru multifuncţional, în momentul de faţă este nevoie de o extindere, atât pe verticală, cât şi pe orizontală”, au menţionat proiectanţii care au prezentat ieri proiectul în faţa CTATU. Concret, ei au cerut modificarea indicilor urbanistici în aşa fel încât aceştia să devină mai permisivi în ceea ce priveşte extinderea construcţiei. Pasul următor va fi avizarea proiectul de către consilierii locali. Vă reamintim că, anul trecut, Primăria a continuat investiţiile în creşe, şcoli şi grădiniţe. Astfel, au fost create cinci noi spaţii pentru creşe şi grădiniţe, cu un total de 400 de noi locuri. Este vorba despre trei clădiri renovate, o grădiniţă nouă şi o creşă nouă – prima cresă construită de la zero în ultimii 20 de ani, situată în cartierul Gheorgheni. Primăria a investit în 2010 în lucrări de reparaţii şi întreţinere la 32 de grădiniţe şi creşe.

Profesorii care se ocupă de copiii cu deficienţe de vedere şi de intelect nu mai apar în noua Lege a Educaţiei. Profesorii preparatori şi profesorii educatori sunt două categorii de cadre didactice care nu mai apar în noua Lege a Educaţiei, ceea ce înseamnă că ei nu vor mai putea fi încadraţi din toamnă pe posturile respective. Reprezentanţii Asociaţiei Nevăzătorilor Cluj semnalează faptul că noua Lege a Educaţiei este în defavoarea elevilor cu deficienţe de vedere şi de intelect, deoarece profesorii preparatori care se ocupă de pregătirea lor suplimentară şi profesorii educatori nu apar în noua lege. Astfel, ei nu vor mai putea fi încadraţi pe posturi începând cu toamna acestui an. „Ne-a nemulţumit absenţa din lege a unei categorii didactice şi anume profesorii preparatori, o profesie care s-a înfiinţat încă din anul 1966. Rolul lor este de a pregăti copiii nevăzători care au un intelect mai redus. Aceşti profesori îşi desfăşoară activitatea după ore, într-un program de pregătire al elevilor”, explică Silviu Vanda, membru în Consiliul Director al Asociaţiei Nevăzătorilor Cluj.

Inspecţiile demarate anul trecut în creşe şi grădiniţe nu au scos la iveală probleme majore în alimentaţia celor mici. Primăria Cluj-Napoca, împreună cu Inspectoratul Şcolar Judeţean (ISJ) şi echipa de specialişti condusă de medicul Nicolae Hâncu au finalizat controalele demarate la finele anului trecut în farfuriile copiilor din creşele şi grădiniţele clujene. În total, în perioada noiembrie – decembrie 2010, au fost verificate 46 de grădiniţe şi opt creşe din municipiu, accentul fiind pus pe conţinutul meniurilor primite de copii, dar şi pe modul în care se prepară hrana pentru aceştia. Cu mici excepţii, specialiştii conduşi de doctorul Hâncu s-au declarat mulţumiţi de ceea ce au găsit în creşe şi grădiniţe. „Nici una dintre aceste unităţi nu a fost anunţată în prealabil despre control. Cu toate acestea, lucrurile au început să se îmbunătăţească vizibil după primele controale”, a spus primarul Sorin Apostu.

Începând cu 1 aprilie, tarifele pe care statul le decontează pentru îngrijirea la domiciliu a bolnavilor de cancer în fază terminală vor scădea de la 100 la 80 lei pe zi. Firmele care îngrijesc bolnavi la domiciliu fac aceste servicii gratuit mai mult din sponsorizări şi donaţii decât din contractul cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Într-o lună, doar doi-trei bolnavi reuşesc să prindă finanţare de la Casa de Asigurări. Gratuit, doar pe hârtie Bolnavii de cancer în fază terminală beneficiază de îngrijire medicală la domiciliu gratuită pe baza statutului de asigurat. Acest lucru se întâmplă însă mai mult teoretic deoarece casele de asigurări nu au bani să acopere toate cererile. „Dosarele trebuie depuse în primele zile ale lunii, altfel pacientul nu mai obţine finanţare de la Casa de Asigurări. În luna ianuarie am avut doar doi pacienţi de la Casa de Asigurări”, spune Andreea Vega Varga, asistent coordonator paliaţie în cadrul Fundaţiei Creştine Diakonia, una dintre asociaţiile şi firmele din Cluj care oferă îngrijiri paliative la domiciliu.

Procurorii DNA afirmă că banii oferiţi omului de afaceri clujean Liviu Florian în schimbul facilitării numirii Nicoletei Dobrescu în fruntea Vămii Halmeu erau pretinşi în numele unui partid politic şi al unui şef de instituţie. “Totodată, (reprezentantul DNA - n.r.) solicită a se avea în vedere faptul că, solicitarea unor sume atât de mari, respectiv 130.000 de euro şi 300.000 euro, în numele şi pentru un partid politic şi un şef de instituţie, lăsând să se înţeleagă că delegarea şi numirea într-o funcţie publică se face doar pe criterii politice şi nu de competenţă, este, de asemenea, în măsură să provoace în rândul opiniei publice un sentiment de insecuritate şi neîncredere în instituţiile statului”, se arată în încheierea penală a arestării celor trei inculpaţi, întocmită de Tribunalul Satu Mare, dată publicităţii de Curtea de Apel Oradea.

Unii copii cu deficienţe de vedere nu mai primesc alocaţie pe motiv că se află în îngrijirea statului. Deputatul PDL, Mircia Giurgiu va cere modificarea legii astfel încât copiii să nu mai fie privaţi de acest drept. Silviu Vanda, directorul adjunct al Liceului pentru Deficienţi de Vedere Cluj, afirmă că a primit mai multe sesizări de la părinţii unor elevi ai liceului prin care se arată că acei copii nu mai primesc alocaţie. „Este vorba despre 42 lei pe lună, iar în cazul copilului cu handicap, valoarea alocaţiei este dublă”, spune Silviu Vanda. El subliniază că elevii sunt privaţi de acest drept deoarece se consideră că se află în grija statului din moment ce sunt elevi ai Liceului pentru Deficienţi de Vedere. Elevilor li se asigură manuale, haine şi cazare, tariful pentru un elev fiind similar celui pentru un copil de la centrele de plasament.