Economie

În Cluj cresc investiţiile în agricultură

<p /><img src="documente/stories/08_august/26_ziua/07 oameni pe camp lucru tractor rp 2.jpg" border="0" style="float: left; margin: 2px 5px;" />Nu doar aurul este considerat o investiţie sigură de către analişti, ci şi terenurile agricole.

Judeţul s-a conformat, astfel că investiţiile în agricultură sunt în creştere.

Investiţia în terenuri agricole, fie că sunt cerealiere, fie că sunt destinate păşunatului este una de viitor, ţinând cont de numărul tot mai mare al populaţiei la nivel mondial şi, implicit, de creşterea cererii de alimente.

Oportunitatea de investiţie este confirmată şi de evoluţia preţului cerealelor care în decurs de un an s-a dublat.

Cum se întâmplă de regulă, străinii ne deschid ochii şi ne fac să realizăm potenţialul de investiţie de sub ochii noştri. “Sunt semnale că s-au achiziţionat terenuri agricole în vestul ţării, în judeţele Bihor, Satu-Mare şi Timiş de către cetăţeni olandezi sau germani, dar şi la Cluj se observă o creştere a numărului investitorilor străini”, a declarat pentru monitorul Grigore Onaciu, director al Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Regională (DADR) Cluj.

Investiţii în creştere în sectorul zootehnic

Podişurile din Transilvania au mai mult specific zootehnic, astfel că investitorii se orientează înspre creşterea de animale. De altfel, numărul de ovine a crescut în judeţul Cluj, ajungând la nivelul la care era înainte de 1989. Numărul bovinelor, animale mai dificil de întreţinut, a scăzut însă la jumătate.

Străinii cresc animale la noi în ţară nu doar datorită potenţialului agricol, ci şi posibilităţii de a încasa bani atât de la statul român, cât şi de la “ţara-mamă”. “Există “jonglerii” utilizate de stăini astfel încât să primească subvenţii atât din ţară, cât şi din străinătate. Spre exemplu după ce cresc animalele aici şi primesc subvenţia, le vând în străinătate, firma care le cumpără primind la rândul ei subvenţie de la autorităţile de acolo”, a explicat Onaciu.

Preţuri relativ constante

“Preţurile la terenurile agricole din judeţul Cluj au rămas constante, deşi interesul de achiziţie a crescut”, a declarat pentru monitorul Eugen Ghiţ, agent specializat în vânzarea de terenuri agricole la agenţia clujeană Donna Imobile. Afirmaţia este susţinută şi de Răzvan Toth, agent Casa Pitas.

În prezent, din suprafaţa agricolă a judeţului Cluj de 420.000 de ha, 243 de ha se află în posesia cetăţenilor străini, conform datelor oferite de DADR Cluj.

Modalitatea de a intra în posesia unui teren diferă, astfel că cetăţenii străini deţin pământ românesc prin căsătoria cu cetăţeni români, prin moştenire sau prin achiziţie.

Ce caută şi de ce ne caută străinii?

În România sunt căutate de către investitorii străini terenuri agricole cu suprafeţe mari, acestea fiind atractive datorită calităţii solului şi a preţurilor mult mai mici decât în ţările Uniunii Europene. Terenul agricol din România are preţ cu valori situate intre 2.200 şi 2.500 euro/hectar în vreme ce în Serbia, Ucraina sau Franţa se plătesc între 6.000 şi 8.000 euro pentru un hectar de teren pentru agricultură. Asta ca să nu mai vorbim de Irlanda unde un hectar de teren agricol costă peste 60.000 euro. Există totuşi un inconvenient, suprafeţele mari de teren agricol sunt mai greu de găsit, aproape un sfert din suprafaţa de teren arabil la nivel naţional fiind reprezentată de parcele mai mici de un hectar, conform agenţiei Welt Imobiliare Cluj.

Recent, cei de la The Guardian spuneau că, în ultimii cinci ani, ţările sărace au vândut până la 20 de milioane de hectare de teren arabil, o suprafaţa comparabilă cu cea pe care o cultivă francezii sau o cincime din terenul agricol al Uniunii Europene. Motivul? Economiile suprapopulate precum China sau Emiratele Arabe Unite au început o adevărată goană pentru a-şi asigură securitatea alimentară.