Vaccinul Pandemrix, folosit anul trecut pentru prevenirea gripei A/H1N1, este în atenţia Agenţiei Europene a Medicamentului (EMA). Aceasta după ce mai mulţi copii din Suedia şi Finlanda au făcut narcolepsie, după ce li s-a administrat acest vaccin. Specialiştii EMA lucrează la un studiu despre posibila legătură între vaccinul antigripal Pandemrix şi declanşarea narcolepsiei. Rezultatele finale sunt aşteptate în luna iunie. Vaccinul Pandemrix este suspect că declanşează narcolepsie, o tulburare de somn rară, care provoacă somn brusc şi neaşteptat.

BERBEC La o întâlnire cu prietenii, faceţi cunoştinţă cu o persoană mai în vârstă, care vă va ajuta în afaceri. Puteţi obţine beneficiile materiale scontate, dacă evitaţi speculaţiile de orice fel, mai ales cele financiare. În partea a doua a zilei, vă ocupaţi de îmbunătăţirea relaţiilor parteneriale.

Autorităţile au evacuat ieri 26 de cetăţeni români din Libia cu o fregată britanică ce îi va transporta de la Benghazi în Malta, a informat Ministerul Afacerilor Externe. Pe lângă românii îmbarcaţi pe fregata HMS Cumberland, alţi 26 de conaţionali evacuaţi din Libia au fost îmbarcaţi şi urmează a fi transportaţi pe ruta Malta-Budapesta, prin intermediul unui avion pus la dispoziţie de către autorităţile maghiare. De asemenea, 27 de români a fost îmbarcaţi, duminică, din portul libian Ras Lanuf, la bordul unui feribot aparţinând Federaţiei Ruse. Conform MAE, consulul României aflat pe aeroportul din Tripoli a coordonat operaţiunea de îmbarcare a 11 britanici, un român, 2 bulgari şi 3 americani într-un avion cu destinaţia La Valetta, Malta. În cursul zilei de sâmbătă, 45 de cetăţeni români au fost evacuaţi din Libia şi au ajuns la Bucureşti, acesta fiind al treilea grup de cetăţeni români repatriaţi cu ajutorul aeronavei româneşti, trimise special la Tripoli, a menţionat MAE. În prezent, numărul cetăţenilor români evacuaţi din Libia este de aproximativ 334, potrivit informaţiilor MAE.

Reducerea contribuţiilor la asigurările sociale, pe care Guvernul o pregăteşte în viitorul apropiat pentru angajatori, se va face, probabil, treptat, a declarat, primul-ministru Emil Boc. „Acum putem discuta, în viitorul apropiat, de reducerea contribuţiilor de asigurări sociale. Cea mai importantă măsură pe care o avem în vedere pentru sprijinirea mediului de afaceri este reducerea contribuţiilor de asigurări sociale pentru angajator. Cu ce procent, vom discuta şi probabil că va fi o scădere treptată a contribuţiilor de asigurări sociale, în funcţie de mersul economiei”, a declarat premierul, citat de Agerpres. La rândul său, ministrul Finanţelor Publice, Gheorghe Ialomiţianu, a susţinut că economia are condiţii pentru a se discuta reducerea contribuţiilor sociale pentru angajator. “Avem condiţii să discutăm reducerea contribuţiilor sociale, mă refer la angajator, pentru că în România costul muncii este ridicat faţă de alte ţări”, a spus Ialomiţianu. Premierul Emil Boc a arătat că Executivul urmăreşte să determine crearea a sute de mii de locuri de muncă prin flexibilizarea pieţei muncii, adoptarea Legii zilierilor în Parlament şi reducerea contribuţiilor la asigurările sociale.

Durata normală a unei zile de lucru va rămâne tot la cel mult 8 ore, a anunţat premierul Emil Boc la sfârşitul săptămânii. Acesta a precizat că prin modificările la Codul Muncii nu se intenţionează sub nici o formă schimbarea prevederilor cu privire la durata normală a zilei de lucru şi a orelor pe care trebuie să le presteze angajaţii. „Şi actualul Cod al Muncii, pe care îl avem în vigoare astăzi, stabileşte clar următorul lucru: că pentru salariaţi angajaţi cu normă întreagă durata normală a timpului de lucru este de 8 ore pe zi şi 40 de ore pe săptămână. Durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăşi 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare. Acest lucru este şi acum în Codul Muncii, va fi şi în viitorul Cod al Muncii”, a declarat Emil Boc. Premierul a mai spus că în actualul Cod al Muncii se precizează faptul că media celor 48 de ore pe săptămână se stabileşte la un interval de trei luni de zile. Adică într-o lună, angajatul poate să lucreze mai mult, cu menţiunea ca în lunile următoare să echilibreze şi să ajungă la media de 48 de ore pe săptămână într-un interval de trei luni de zile. “Singura modificare pe care noi o propunem aici este de a extinde intervalul în care se calculează media de 48 de ore pe lună, de la trei luni la patru luni de zile”, a afirmat premierul.

Spitalele din ţară vor fi clasificate în 5 categorii, în funcţie de nivelul de competenţă. În Cluj, un singur spital ar putea fi în categoria I: Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă. Spitalele cu nivel de competenţă I vor fi cele care asigură asistenţa medicală la nivel regional, cu nivel de dotare foarte înalt. Se preconizează că vor exista astfel de spitale în cel puţin şase centre universitare din ţară.

La finalul săptămânii trecute, Consiliul Judeţean a făcut publice evaluările parcelelor de teren de pe traseul viitoarei piste de 3.500 de metri a Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca. Astfel, conform datelor prezentate, au fost stabilite următoarele valori pentru proprietarii terenurilor din cartierul Someşeni: teren intravilan construibil agroindustrial – 24 euro/mp, teren intravilan arabil – 18 euro/mp, teren extravilan arabil – 12 euro/mp. În ceea ce priveşte parcelele de teren aflate în comuna Apahida, au fost stabilite următoarele preţuri: teren intravilan construibil industrial – 20 euro/mp, teren intravilan arabil – 14 euro/mp şi teren extravilan arabil – 8 euro/mp. În acest an urmează să fie despăgubiţi proprietarii parcelelor de teren aflate în zona unde se vor construi primii 2100 de metri ai viitoarei piste, urmând ca anul viitor să se facă şi restul expropierilor.

Zece organizaţii studenţeşti din Cluj din majoritatea universităţilor au anunţat că în această săptămână studenţii vor declanşa proteste la nivel local, nemulţumiţi de faptul că nu sunt reprezentanţi în proporţie de 25% în forurile de conducere ale instituţiilor de învăţământ superior. Studenţii afirmă că sunt excluşi de mai mulţi ani din procesul de desemnare a rectorilor, indiferent de modalitatea de alegere, şi că nu sunt prezenţi în proporţie de 25% în Consiliile de administraţie. Studenţii spun că au cerut acest lucru de mai multe ori Ministerului Educaţiei, însă nu au primit niciun răspuns. „Aceste acţiuni de protest au început ca urmare a lipsei reprezentării studenţilor, aşa cum este reflectată în Legea Educaţiei Naţionale, cât şi a lipsei unui răspuns pe care Ministerul Educaţiei ar fi trebuit să îl ofere referitor la problema semnalată”, spun reprezentanţii studenţilor clujeni. Proteste similare vor fi organizate în toată ţara în această perioadă.